Ancheta în cazul Bîrsan, punct şi de la capăt
0CEDO a transmis DNA că judecătorul Corneliu Bîrsan, dar şi soţia sa, Gabriela Bîrsan, aveau imunitate în momentul efectuării percheziţiilor la domiciliul lor din Snagov (Ilfov).
Actele de urmărire penală şi percheziţiile efectuate de procurorii anticorupţie în cazul şefei Secţiei Contencios Administrativ de la instanţa supremă, Gabriela Bîrsan, suspectată de luare de mită, sunt lovite practic de nulitate. Această situaţie este o premieră în România.
Comisia Europeană vrea să ştie ce soluţii are sistemul judiciar din România în privinţa cazurilor precum Gabriela Bîrsan, judecător la cea mai înaltă instanţă naţională. Aceasta a fost una dintre recentele discuţii ale experţilor de la Bruxelles cu autorităţile de la Bucureşti în cadrul procedurilor pentru raportul pe Justiţie al României sub Mecanismul pentru Cooperare şi Verificare (MCV), au declarat pentru „Adevărul Europa", surse judiciare.
Între timp, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a acceptat solicitarea Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) care a cerut ridicarea imunităţii Gabrielei Bîrsan, soţia lui Corneliu Bîrsan, dar a refuzat această procedură în cazul judecătorului CEDO. Imunitatea diplomatică a lui Corneliu Bîrsan în calitate de judecător al instanţei de la Strasbourg se extindea şi asupra membrilor familiei.
Gabriela Bîrsan, fără imunitate
„Pe baza informaţiilor transmise de Guvernul României şi a procedurilor internaţionale şi după ce a constatat că privilegiile şi imunităţile de care se bucură judecătorii Curţii se aplică atât judecătorului Corneliu Bîrsan, cât şi soţiei acestuia, plenul Curţii a decis să permită ridicarea imunităţii în ceea ce o priveşte pe doamna Bîrsan", a precizat CEDO.
Curtea a respins însă cererea de ridicare a imunităţii pentru judecătorul Corneliu Bîrsan şi a mai venit cu o precizare importantă: ridicarea imunităţii nu are efect retroactiv! Mai exact, Gabriela Bîrsan nu putea fi cercetată penal sau percheziţionată în perioada în care avea imunitate. Procurorul de caz Viorel Cerbu trebuie să decidă acum dacă va relua procedurile efectuate în acest dosar.
„Percheziţia efectuată în 6 octombrie 2011 la domiciliul domnului şi doamnei Bîrsan în România a violat imunitatea judecătorului Bîrsan, atât în ceea ce îl priveşte, cât şi în ceea ce o priveşte pe soţia sa", constată CEDO. În cadrul audierilor judecătorului Corneliu Bîrsan la CEDO, acesta a cerut ridicarea imunităţii sale. Curtea a considerat însă că acest lucru nu se impune, numele lui Corneliu Bîrsan nefiind implicat în vreo anchetă penală.
Argumentele CEDO
CEDO a arătat că privilegiile şi imunităţile vizate de „Acordul general privind imunităţile Consiliului Europei" şi de „Protocolul nr. 6 adiţional", în special imunitatea împotriva anchetelor penale şi inviolabilitatea domiciliului personal al judecătorilor şi soţiilor lor, se aplică atât judecatorului Corneliu Bîrsan, cât şi soţiei sale în toate statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv în România.
Conform Convenţiei de la Viena privind raporturile diplomatice (1961), noţiunile de stat acreditant şi de stat acreditar nu se aplică în relaţiile între o organizaţie internaţională, precum Consiliul Europei, şi unul dintre statele sale membre.
Astfel, nu se exclude imunitatea prin faptul că statul reclamant este înalta parte contractantă al cărei judecător ales este vizat. Imunitatea care rezultă din textele europene se aplică atât judecătorilor CEDO, cât şi soţiilor lor. În aceste condiţii, chiar dacă DNA ar decide efectuarea unei noi percheziţii la domiciliul soţilor Bîrsan, acest lucru ar fi imposibil. Judecătorul CEDO, Corneliu Bîrsan, beneficiază de imunitate, iar organele de urmărire penală nu pot percheziţiona domiciliul său.
Ancheta
Şefa Secţiei Contencios Administrativ a instanţei supreme, Gabriela Bîrsan, este acuzată de DNA de trafic de influenţă, după ce ar fi primit mai multe cadouri de valoare şi excursii exotice de la omul de afaceri botoşănean Gabriel Chiriac pentru a-l favoriza în litigiile avute pe rolul Înaltei Curţi.