Alexandru Rafila: Virusul nu va dispărea după al doilea val. În lipsa unui vaccin ar dura 15 ani să ne imunizăm pe cale naturală

Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie Alexandru Rafila a declarat joi seară la Digi24 că virusul SARS-CoV-2 nu va dispărea nici după al doilea val şi că oamenii trebuie să se obişnuiască să trăiască cu el „în anii următori”. De asemenea, acesta atrage atenţia că în lipsa unui vaccin viabil, îmunizarea pe cale daturală ar putea să dureze 15 ani.

„Virusul nu dispare după al doilea val. Oamenii trebuie să înţeleagă că vom trăi cu acest virus în anii următori. Vaccinul va opri răspândirea, dar boala va reizbucni, vor apărea focare ici şi colo”, a declarat joi seară Alexandru Rafila la Digi 24. Acesta a adăugat că focarele respective vor fi controlate mai uşor. 

Specialistul a explicat apoi că ne vom putea întoarce la o viaţă normală abia după apariţia unui vaccin.

„Oamenii au înţeles că după starea de urgenţă se întorc la normal. Şi s-au relaxat, şi apoi au apărut acele creşteri de cazuri. Vaccinul ne va permite sa ne relaxăm comportamental”, a mai afirmat Rafila.

Mai departe acesta a relatat că datele preliminare ale studiului de prevelanţă privind gradul de răspândire a coronavirusului în România arată că între 2% şi 2,5% dintre români au trecut deja prin boală. Potrivit cifrelor, asta ar însemna că aproximativ 500.000 de români au contactat deja virusul, de aproape şapte ori mai mult faţă de cazurile înregistrate oficial - 75.000.

La un ritm de îmbolnăvire de 500.000 de oameni la şase luni, de când România se confruntă cu coronavirusul, respectiv un milion de cazuri pe an, Alexandru Rafila a arătat că ar dura circa 15 ani până când măcar trei sferturi din populaţia României să se imunizeze pe cale naturală, astfel încât să oprească răspândirea virusului.

„România s-a stabilizat la 87-89 de cazuri la suta de mii de locuitori, medie la 14 zile. Pe locul 1 în UE este Spania, cu 135 de cazuri, apoi Luxemburg şi Malta, două ţări mici, cu impact nesemnificativ, apoi noi. Tendinţa în UE este de creştere, mai puţin accelerată, dar îngrijorătoare”, a mai declarat Alexandru Rafila.

El a legat această creştere a numărului de cazuri de reluarea activităţilor economice. 

„Când s-a reluat activitatea economică, Grecia avea 3 cazuri la suta de mii de locuitori, acum are 15, deci a crescut. La fel s-a întâmplat în Italia, în Germania”, a conchis acesta.