Alege viaţa!

"Singura salvare a copiilor noştri stă în puterea cu care îi iubim" Părinţi, sunteţi pregătiţi pentru curentul "Emo"? Andrada Mocănescu avea 12 ani şi s-a sinucis. Şi-a distrus

"Singura salvare a copiilor noştri stă în puterea cu care îi iubim"

Părinţi, sunteţi pregătiţi pentru curentul "Emo"? Andrada Mocănescu avea 12 ani şi s-a sinucis. Şi-a distrus familia. Undeva, la ieşirea din copilărie, a luat-o pe un drum greşit şi nimeni n-a reuşit s-o ajute.

Curentul "Emo" se răspândeşte ca un virus printre adolescenţi cu ajutorul site-urilor sociale (My Space, Hi5). Acest curent ridică depresia la rang de religie.

Din păcate, între părinţi şi copii a apărut un zid care i-a însingurat şi pe unii, şi pe ceilalţi. Din ce în ce mai mulţi adolescenţi fug de lumea reală într-una imaginară, cea a internetului. Acolo discută pe "mess" cu persoane pe care nu le-au văzut niciodată.

Acolo, în lumea virtuală, iubesc şi, uneori, mor. Cum poate un părinte să pătrundă în lumea copilului, când acesta se închide în camera lui şi îşi petrece ziua în faţa calculatorului? În România, când o familie se decide să achiziţioneze un computer, îl cumpără pentru copil, pentru ca acesta să aibă un viitor, dar nimeni nu le spune că, acolo, în spatele ecranului, se află o lume care poate ucide.

Andrada era altfel. Voia să fie altfel. Din păcate, nimeni nu a sesizat faptul că acest "altfel" poate fi periculos. Din păcate, în şcolile din România e haos. Nu există psihologi, iar legătura dintre părinţi şi profesori e aproape inexistentă. Ca de obicei, nimeni nu e de vină.

Părinţii sunt ocupaţi cu serviciul. Lucrează de dimineaţa până seara. Când să mai aibă timp să vadă de copii? Cei mai mulţi adulţi cred că, dacă reuşesc să le cumpere mâncare şi haine, şi-au făcut datoria. Dar, din păcate, educaţia începe după haine şi mâncare.

Copiii zilelor noastre nu mai au copilărie. Dinamica socială şi tehnologia îi maturizează repede. Ei au nevoie de sprijin emoţional de la primii paşi. Părinţii trebuie să înveţe să fie alături de cei mici. Să vorbească cu ei, să fie prieteni şi confidenţi. Sunt părinte, dar habar n-am cum să fac asta. Ştiu ce ar trebui, dar nu ştiu cum. Sunt la fel de neajutorat ca majoritatea părinţilor din România.

Nu cred că Andrada Mocănescu s-a sinucis pentru că asculta muzică rock şi nici pentru că se îmbrăca extravagant. Cred că, undeva, pe parcurs, s-a simţit brusc singură şi neajutorată. Atât de singură încât s-a refugiat pe un site şi într-un curent ce promovează depresia.

Mai cred că unica salvare a copiilor noştri stă în forţa cu care îi iubim. Cu orice efort trebuie să fim alături de ei. Trebuie să le spunem mereu şi mereu că-i iubim necondiţionat şi că îi sprijinim. Dacă nu se simt singuri, şi ştiu că sunt importanţi pentru noi, vor alege viaţa.