Afacerea cu gunoi înfloreşte în România. Rovana Plumb: „Vom suspenda importurile de deşeuri periculoase“

Românii produc nouă milioane de tone de gunoi în fiecare an şi importă deşeuri periculoase, afacerea cu gunoi ajungând la sume de sute de miliarde de euro, potrivit declaraţiilor făcute de ministrul Mediului, Rovana Plumb, într-o emisiune difuzată de postul Antena 3.

„Săptămâna trecută am avut o investigaţie, lucrăm cu Poliţia şi cu Parchetul. În primul rând, toate aceste deşeuri care vin din aceste ţări sunt supuse unui regulament. Din păcate, nu s-a făcut nimic în ce priveşte trasabilitatea. Noi nu avem informaţii  în ceea ce priveşte o procedură legată de aceste deşeuri toxice, cum se pot ele verifica, sunt anumite laboratoare“, a declarat Rovana Plumb.

„Vreau să vă spun că decizia mea este de a suspenda până rezolvăm această trasabilitate“, a adăugat aceasta.

Ministrul Mediului a precizat că  „suntem sub o convenţie internaţională, Convenţia de la Basel. Ca să suspendăm aceste importuri procedăm la notificare, lucru pe care îl vom face. Este inadmisibil să se aducă toate aceste gunoaie care conţin deşeuri toxice şi să fie depozitate în România“.

Potrivit Rovanei Plumb, începând  cu anul 2015 se va liberaliza transportul de deşeuri  între statele membre ale Uniunii Europene.

Întrebată dacă România a stabilit unde va depozita propriile gunoaie, ministrul Mediului a declarat că „suntem în acest moment în procedura pe grupul de lucru pentru a găsi cea mai bună variantă. România, în ce priveşte zona de management a deşeurilor, are o întârziere foarte mare. Am început în 2006 şi în momentul acesta suntem cu sistemul integrat de deşeuri la un procent de 10%“.

De asemenea, Rovana Plumb spune că situaţia este atât de gravă din cauza existenţei unor probleme la nivelul sistemului informatic.

 „Avem o problemă în ce priveşte sistemul informatic, pentru că nu există notificări care se transmit către Autoritatea de Mediu.  Notificări nu primim să le putem cuantifica. Aceste lucruri nu se fac, se transmite doar când se încheie procedura, la 60 de tone şi eu nu am control pe toată această perioadă“, a explicat aceasta.

Potrivit Anexei 1 a Convenţiei de la Basel, printre deşeurile care trebuie controlate se numără: deşeurile din spitale, centre medicale şi clinici, provenite din producerea şi prepararea produselor farmaceutice, medicamente, deşeuri provenite din utilizarea conservanţilor alimentari, din producerea şi utilizarea de solvenţi organici, precum şi din procesele industriale.

Deşeurile care necesită o atenţie aparte, potrivit celei de-a doua anexe a Convenţiei, sunt cele provenite din gospodării, respectiv reziduurile provenite în urma incinerării acestora.

Trăsăturile care caracterizează deşeurile periculoase sunt, de asemenea, enumerate în cea de-a treia anexă a textului Convenţiei. Printre acestea se numără substanţele sau deşeurile explozive, deşeurile solide sau lichide inflamabile, cele care prezintă riscul supraîncălzirii sau care sunt otrăvitoare ori conţin toxine cunoscute sau suspectate că ar provoca boli oamenilor, respectiv animalelor.

Convenţia de la Basel a fost adoptată în 1989 şi a intrat în vigoare în 1992.

Potrivit site-ului ministerului Mediului, în momentul în care România a aderat la Convenţia de la Basel s-a angajat să: reducă sau să elimine efectele adverse rezultate din generarea, transportul peste frontiere şi managementul deşeurilor periculoase, precum şi să dezvolte o infrastructură pentru monitorizarea importurilor şi exporturilor substanţelor chimice periculaose şi pesticidelor. 

Cea de-a treia prevedere şi ultima vizează reducerea sau eliminarea efectelor negative cauzate de poluanţii organici persistenţi.