Absorbţie de 2,7% din fondurile UE pentru apă

Din 2,7 miliarde de euro alocate de Uniunea Europeană pentru îmbunătăţirea calităţii apei, România a cheltuit numai 74 de milioane de euro. Birocraţia excesivă, managementul deficitar la nivelul instituţiilor de stat sunt problemele pe care le avem în accesarea fondurilor europene.

Benoit Nadler, expert la Directoratul General de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene, a declarat ieri, la Forumului Apei 2011, că România are o „absorbţie dramatică la fondurile de mediu pentru proiectele de apă". Astfel, el a spus că din cele 2,7 miliarde de euro alocate de UE pentru Axa prioritară 1, România a folosit doar 74 de milioane, ceea ce reprezintă 2,7% din sumă. Birocraţia excesivă e una dintre piedici în rambursarea fondurilor UE.  Benoit Nadler a explicat că, în România, pentru plata unor proiecte de mică valoare beneficiarii trebuie să completeze zeci de pagini pentru a justifica cheltuielile. Specialistul a declarat că avem dificultăţi atât în privinţa documentelor pentru licitaţia pe proiecte, cât şi la nvelul administraţiei. 

El a afirmat că ghidurile elaborate de autorităţile române pentru cei care vor să aplice pentru proiecte finanţate din bani europeni sunt insuficient detaliate şi conţin informaţii inconsistente. În plus, beneficiarii nu primesc consultanţă de bună calitate din partea autorităţilor competente, iar pentru evaluarea proiectelor sunt alocate insuficiente resurse. „E vorba şi de un management ineficient din partea autorităţilor naţionale, care au cerinţe adminitrative greoaie şi care desfăşoară verificări formaliste şi ineficiente", a subliniat expertul european.

Ce ar trebui făcut

În opinia lui Nadler, pentru a mări gradul de absorbţie a banilor europeni Guvernul României trebuie să ia câteva măsuri simple: să simplifice procedurile, să standardizeze documentele pentru licitaţiile pentru proiecte şi să coodoneze acţiunile de control.  Comisia Europeană a cerut Guvernului să nominalizeze special un ministru care să se ocupe permanent şi să coordoneze toate fondurile pe care România trebuie să le absoarbă. Această cerinţă nu a fost îndeplinită încă.

„Avem exemplul Bulgariei care s-a confruntat cu acelaşi timp de probleme ca şi România, dar şi-a numit un vicepremier care să se ocupe permanent de fonduri europene şi lucrurile au început să meargă", a spus Benoit Nadler. Dacă nu îndeplineşte recomandările UE, România riscă să rămână fără bani şi să-şi piardă credibilitatea privind administrarea în viitor a fondurilor UE. În plus, la negocierile care vor urma privind bugetul UE ţara noastră va primit mai puţine fonduri.

Absorbţie scăzută pe toate axele

Pentru programe de mediu, România a avut la dispoziţie în perioada 2007-2013, 5,6 miliarde de euro, din care 4,5 miliarde contribuţie comunitară şi restul naţională. Din suma totală, ţara noastră a reuşit să absoarbă doar 423 de milioane de euro, adică o proporţie de 8,96%. Ministerul Mediului se numără printre instituţiile codaşe la absorbţia fondurilor europene, alături de Ministerele Transporturilor (2,59%), Administraţiei şi Internelor (6,28%) şi cel al Finanţelor Publice (7,47%). 

În opinia ministrului Mediului, Laszlo Borbely, vina ar aparţine autorităţilor locale care gestionează defectuos aceste proiecte. Borbely a explicat că România e prima din UE la semnarea contractelor cu autorităţile locale (sumele angajate fiind de peste 3,3 miliarde de euro), dar „codaşă" la absorbţia efectivă a fondurilor europene. Lucrările Forumului Apei 2011 se vor desfăşura şi astăzi la Palatul Parlamentului din Capitală. 

''Aveţi o absorbţie dramatică la fondurile de mediu pentru proiectele de apă. Sunt probleme atât în ceea ce priveşte documentele pentru licitaţia pe proiecte, cât şi la nivelul slab al administraţiei.''
Benoit Nadler expert Comisia Europeană