500 de ani de sclavie, istoria ignorată a romilor din România. Istoric: "Fete de etnie romă, de 10-11 ani, erau vândute pe cai sau pe vaci"

Timp de 500 de ani, romii au fost sclavi pe teritoriul României de astăzi. Și nu este singura oroare prin care au trecut. Istoria lor este însă prea puțin menționată în manuale. Ca să compenseze, o asociație care promovează incluziunea vine cu un joc prin care elevii pot afla mai multe despre romi și evenimentele care i-au marcat.

Pentru copiii din ziua de astăzi, viața este cum nu se poate mai diferită față de cea a celor de acum 500 de ani. Puțini dintre ei știu cum era să te naști rom.

"Romii erau schimbați și pe bunuri. Avem tranzacții în care s-au vândut fete de etnie romă, de 10-11 ani, pe cai sau pe vaci. Deci sunt documente care ne arată cât valora un sclav. O femeie era cumpărată în general cu 7 galbeni, iar un bărbat între 10 și 12 galbeni, în funcție și de meseria pe care o cunoștea. Dar acești bani au variat în funcție de teritoriu", spune istoricul Valentin Negoi. 

500 de ani de sclavie și o dezrobire care a recompensat stăpânii

Viața unui sclav rom nu era nicidecum ușoară. Istoricii spun că aceștia erau folosiți la orice își dorea stăpânul sau boierul, de la muncile în gospădărie până la cele agrare. Argați, crescători de animale, bucătari, femei în casă, romii erau buni la toate. Iar în unele cazuri se ajungea și mai departe. "În spațiul românesc a existataceastă tradiție, dreptul primei nopți. Boierii profitau de fetele rome sau de femeile rome după bunul plac", spune Valentin Negoi.

Iar documentele vremii arată și alte practici condamnabile. 

"Un călător străin din prima jumătate a secolului al XIX-lea ne relatează că anumiți proprietari de sclavi le tăiau mâinile sclavilor romi și îi puneau să cerșească. Nu sunt cazuri multe, dar totuși există și proprietari de sclavi care au făcut acest lucru", arată Valentin Negoi. 

După ce își terminau îndatorile față de stăpân, romii puteau să lucreze suplimentar pentru țărani, contra cost. Așa au reușit unii dintre ei să strângă bani și bunuri. Nici asupra acestora nu aveau însă drepturi depline.

"Dacă proprietarul îl vindea, bunurile pe care le-a strâns sclavul rom rămâneau proprietarului. După dezrobire, în 1856, cei care au fost răsplătiți au fost proprietarii de sclavi. Proprietarul deținea până și hainele de pe ei. Cei 500 de ani sclavie au însemnat și foarte multă dezumanizare. Și au însemnat, totuși, și modalități de a da dovadă de reziliență", subliniază istoricul. 

Istoria romilor, tratată superficial în manuale

Deși romii reprezintă al doilea cel mai mare grup etnic minoritar din România, istoria lor este tratată superficial în manuale, spun asociațiile care promovează drepturile acestora. 

"Dezrobirea e prezentată ca fiind un elememet eroic românesc, de modernizare a României, dar nu s-au menționat robii romi multă vreme. Acum se mai menționează, dar nu atât de pregnant, pentru că profesorii de istorie încă sunt în patternul nationalist și le e rușine să spună că România a deținut sclavi cândva", spune sociologul și activitistul rom Ciprian Necula.

De altfel, o cercetare din 2018 arată că 42,7% dintre profesorii care au răspuns la un chestionar au spus că nu și-ar dori vecini romi. Elevii ar avea multe de învățat din istoria acestei minorități etnice și ar putea să își dezvolte gândirea critică, crede Ciprian Necula: 

"Toate miturile naționaliste trebuie puse sub semnul îndoielii. Trebuie să ne gândim atunci când cineva este într-o situație precară din punct de vedere economic de ce a ajuns în situația aia. Referitor la romi, vor ei să fie în sărăcie sau cumva este un efect al unor politici publice duse secole de-a lungul?"

Primul joc de societate despre istoria romilor

Ca să compenseze golurile din manuale, Asociația Alte Cuvinte (CUAC) a lansat un joc de societate despre istoria romilor.  "Inelul Timpului" se numește și îi învață pe copii despre cele mai importante evenimente și personalități din istoria romilor. 

"Jocul are următoarea componentă:  o planșă de joc, cu 12 teritorii, niște pioni, are 120 de cărți de joc care au informații istorice și au niște indicații, pentru că jocul este gândit colaborativ. Dacă în alte jocuri există această competiție între jucători pentru a obține un punctaj, în acest joc cei maximum patru jucători cooperează pentru a obține un punctaj cât mai mare. Mecanica jocului fost creată de un designer de joc cu experienț internațională, Florin Purluca", detaliază Minodora Cerin, coordonatoarea proiectului.

"Ceea ce cred că reușim să arătăm prin joc este că statutul lor de sclavi nu s-a rezumat doar la asta. Romii au avut un aport important în ceea ce privește economia acestui spațiu carpato-danubiano-pontic, dar și în cultură. Am promovat personalități marcante de etnie romă, care au contribuit foarte mult la cultura românească. Și aici îmi vine în minte Angheluș Dinicu, persoana care ne-a dat melodia Ciocârlia, un simbol al României. Din păcate, acest lucru este puțin cunoscut", precizează istoricul Valentin Negoi, responsabil pentru conținutul jocului. 

"Inelul timpului" va fi distribuit gratuit  în mai multe școli și biblioteci, prin intermediul a 800 de profesori din rețeaua Roma Education Fund. Totodată, jocul este disponibil online și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul asociației Cu Alte Cuvinte.