Un nou pericol mondial: infecţia cu gonoree

O nouă tulpină de gonococ rezistentă la toate tratamentele existente a fost identificată de cercetătorii suedezi, iar specialiştii nu ştiu deocamdată cât de răspândită este în lume. O nouă descoperire pune în alertă lumea medicală: gonococul, bacteria care produce gonoree, a dezvoltat o tulpină rezistentă la toate antibioticele existente. 

Această infecţie sexuală se adaugă pe lista în creştere a bolilor care nu mai pot fi combătute cu antibiotice. Fără tratament, gonoreea poate produce complicaţii letale. Noua tulpină a fost identificată în Japonia de cercetătorii Laboratorului Suedez de Studiu al Patogenului Neisseria, în colaborare cu oamenii de ştiinţă japonezi. Nu se ştie deocamdată cât de răspândită este noua tulpină, care a fost denumită H041, în
populaţia globală.

Cea mai periculoasă afecţiune sexuală

Specialiştii estimează însă că, până la crearea unor antibiotice eficiente împotriva noii tulpini, există riscul ca gonoreea să se propage cu rapiditate în lume. Scenariul este alarmant, dacă ne gândim că aceasta este infecţia cu transmitere sexuală cea mai letală şi, în acelaşi timp, printre cele mai răspândite la nivel global.

În România, după sifilis, gonoreea este boala cu transmitere sexuală cel mai răspândită, arată un raport publicat recent de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile (E.C.D.C.). „Dacă nu este tratată, gonoreea poate duce la complicaţii care pun viaţa în pericol, cum sunt septicemia şi meningita gonococică. Gravidele infectate cu gonococ pot transmite bebeluşului infecţia în timpul naşterii naturale, iar acesta poate dezvolta meningită gonococică. El este expus, de asemenea riscului de orbire", spune medicul primar dermato-venerolog Oana Clătici de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.

Dezvoltarea rezistenţei, de aşteptat

Pentru specialişti, descoperirea nu este surprinzătoare, în condiţiile în care majoritatea tulpinilor de gonococ din întreaga lume sunt deja rezistente la cel puţin o clasă importantă de antibiotice. „De când aceste medicamente au devenit tratamentul de bază al gonoreei, în anii '40, bacteria care o provoacă a demonstrat o capacitate remarcabilă de a dezvolta mecanisme de rezistenţă la medicamentele folosite împotriva ei", a declarat Magnus Unemo, coordonatorul echipei de cercetare suedeze.

Când o colonie de bacterii intră în contact cu un antibiotic, acesta le va omorî pe cele sensibile la el, iar „supravieţuitoarele" se reproduc şi transmit următoarelor generaţii acele gene care le-au făcut mai rezistente, au explicat specialiştii. Astfel, după expuneri repetate la antibiotice şi după multe generaţii de bacterii, este de aşteptat ca ele să devină tot mai „puternice".

„În România, cel puţin, mulţi dintre bărbaţii care contractează gonoree se autotratează. Ei află unul de la altul ce antibiotic să ia, mai degrabă decât să meargă la medic pentru un tratament corect. Automedicaţia este unul dintre motivele pentru care bacteriile dezvoltă rezistenţă la antibiotice", explică medicul Oana Clătici.

O problemă globală

Tot mai multe boli infecţioase devin incontrolabile din cauza faptului că microbii dezvoltă rezistenţă la medicamentele existente. Rezistenţa la antibiotice este o problemă tot mai mare în Europa, iar în  România cu atât mai mult, pentru că aceste tratamente se prescriu haotic în lipsa unei politici naţionale de utilizare a lor. La noi, nu există criterii de clasificare a antibioticelor de primă intenţie şi de rezervă.

Ne îndreptăm către era postantibioticelor

Se estimează că 25.000 de oameni decedează anual în U.E. din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la tratament medicamentos. Escherichia coli şi Stafilococul auriu sunt bacteriile care fac cele mai multe victime la nivel global. Experţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii avertizau la începutul acestui an că această problemă a devenit critică şi că, dacă nu se dezvoltă antibiotice noi, „lumea se va îndrepta către era postantibiotică, în care multe infecţii banale nu vor mai avea tratament şi vor provoca, din nou, decese".

Este o boală „parşivă"

Aproape jumătate dintre femeile infectate cu gonoree nu au simptome, dar pot dezvolta complicaţii precum infertilitatea. La bărbaţi, infecţia este „zgomotoasă", manifestându-se prin durere sau senzaţie de arsură la urinat şi secreţii uretrale purulente, mai ales dimineaţa. „Secreţiile se diminuează după câteva zile şi bărbatul crede că infecţia a dispărut, dar ea devine cronică şi greu de tratat. Şi în cazul lor există riscul de sterilitate. Prin urmare, mergeţi la medic dacă aveţi aceste simptome", spune medicul primar dermato-venerolog Oana Clătici.