Tratarea cancerelor de piele, amânată de teama COVID. Medic: „Am fost nevoiți să amputăm”

Perioada lungă în care pacienții au avut acces restrâns la serviciile din spital, teama de COVID sau pur și simplu neglijența i-au dus pe foarte mulți bolnavi în pragul mutilării, iar unii chiar l-au trecut. Ce spune un medic plastician despre avalanșa cazurilor neoplazice.

Patologia neoplazică a explodat în ultimul an, descrie situația medicul chirurg plastician Florin Popa, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina. De la cazuri care încep cu „o pată neagră pe unghie”, despre care pacientul a crezut că este „un ghimpe intrat acolo", în timp ce făcea „treburi la țară”, și până la cazuri cu metastaze, în care apare afectarea multiplă de organe și medicilor le este greu să depisteze care a fost punctul de pornire, cancerele de piele pot fi tratabile sau, din contră, foarte greu tratabile, depinzând de tipul de cancer și de momentul în care pacientul a ajuns la medic. Din acest motiv, medicul Florin Popa atrage atenția ca la prima formațiune nou apărută pe piele să ne prezentăm la medicul de familie pentru îndrumare sau direct la dermatolog ori la chirurgul plastician pentru evaluare.

„După pandemie au apărut foarte multe cazuri. Erau și înainte, dar cazurile acestea cu patologie neoplazică, patologie tumorală, au explodat. Au fost pacienți care au stat acasă, au neglijat, fie de frica Covid-ului, fie de frica internării, și au venit în stadii în care fie erau depășiți chirurgical, fie au necesitat intervenții chirurgicale, unele dintre ele, chiar și mutilante. Adică îl lași fără o parte din nas, n-ai mai putut să faci o reconstrucție corespunzătoare, deoarece invazia era una accentuată, iar noi am fost nevoiți să amputăm”, a precizat medicul.

„Nu doare, nu mergem la doctor”

Medicul spune că a văzut alături de colegi cazuri mult depășite chirurgical, pacienții ajungând în fața medicului când efectiv a apărut durerea, sau a devenit de nesuportat, o parte dintre acestea nemaiputând fi puse pe seama perioadei pandemice.

„Efectiv neglijează: nu doare, nu mergem la doctor! Iar asta nu mai are legătură cu pandemia. Dacă nu ne doare, noi nu mai mergem la doctor. Și am avut surprize neplăcute să văd cazuri de melanoame - melanomul este una dintre cele mai agresive forme de cancer - maligne cu diseminări secundare în tot organismul. Și vorbim de ficat, de plămâni, cerebral, plus metastaze cutanate multiple. Face gâlme, i-au apărut pe corp, niște lucruri imense. E vorba de pacienți care au până în 50 ani, pacienți tineri, la care deja partea chirurgicală nu prea mai are ce să facă, deoarece formațiunile sunt multe, sunt foarte mari, sunt inoperabile”, a explicat medicul.

Într-un astfel de caz medicul urmărește să facă o biopsie „cât mai curată”, pentru ca pe baza diagnosticului histopatologic să se poată începe tratamentul oncologic. Surprize neplăcute au fost chiar și în aceste stadii, pacienții, deși avertizați că probabilitatea unei afecțiuni grave este extrem de mare, neglijând să vină în timp util după rezultat.

„După ce ai făcut tot ce ține de tine ca medic, pacientul trebuie să urmărească anumite lucruri: să revină la controale periodice, să revină după rezultatul histo-patologic, undeva la 25-30 de zile, și surpriza este că pacientul, deși tu ți-ai dat toată silința, te-ai mișcat cât ai putut de repede, l-ai internat imediat cum s-a prezentat, l-ai operat cât mai repede, i-ai făcut acea biopsie, ai vorbit și la anatomie patologică să atenționezi că este un caz de…, pacientul nu vine după rezultat, sau vine după rezultat la trei luni de zile. Am avut pacient care a venit după rezultat la trei luni, eu spunându-i că în proporție de 90% este o formă de cancer agresiv. Aici este un semnal de alarmă că în momentul în care noi, medicii, dăm niște indicații, pacienții trebuie să le respecte cu maximă atenție”, subliniază medicul Florin Popa.

„Am o pacientă care avea 29 ani când am operat-o, au trecut cinci ani de la intervenție”

Pentru medici este o bucurie, în schimb, spune dr. Popa, atunci când pacienții cu o astfel de problemă insistă să afle rezultatul și fac presiuni chiar înainte de scurgerea termenului avansat pentru rezultatul analizei de laborator.

„Mă bucură pacienții care vin și mă stresează după două săptămâni – Dar mi-a ieșit rezultatul? - asta mă bucură. (…) Am avut și pacienți care au mers bine. Am o pacientă care avea 29 ani când am operat-o, au trecut cinci ani de la intervenție, pacienta este în regulă, tratată, vindecată oncologic. Din punct de vedere oncologic nu mai poți să spui că are cancer”, a explicat medicul.

„Există inclusiv melanoame maligne de pat unghial. O pată neagră pe unghie”

Pacienții ar trebui să știe că există trei mari tipuri de cancer de piele. Carcinomul bazocelular este cel mai puțin agresiv, urmat de carcinomul scuamos și culminând cu carcinomul malign, care este cea mai gravă formă de cancer de piele.

„Carcinoamele bazocelulare sunt cele mai ușoare forme de cancer de piele. Tratamentul este fie tratament specific dermatologic, fie excizia chirurgicală (cel mai indicat) și atât. Sunt formațiuni care nu dau, decât în cazuri extraordinare, diseminări secundare (metastaze), iar metastazele, dacă le dau, sunt metastaze cutanate, dar, repet, foarte-foarte rar se întâmplă asta.

Carcinoamele scuamoase sunt ceva mai agresive și pot da și metastaze. Invazia locală este mult mai rapidă, plus că dacă se regăsesc la nivelul extremităților - și mă refer la membre superioare sau membre inferioare - , iar dacă invazia este mare se poate lăsa cu amputație de segment. (…)

Și ajungem la cea de-a treia formă de cancer de piele, și cea mai agresivă, acest melanom malign care, cum spuneam, dă metastaze atât cerebrale, cât și hepatice, cât și pulmonare, și nu au fost puține cazurile când am găsit pacienți cu cel puțin metastaze în două organe, mă refer la plămâni și la ficat”, a explicat medicul.

Nedepistate la timp, melanoamele maligne evoluează agresiv, rapid, pacientul ajungând la deces. Se întâmplă de foarte multe ori, precizează medicul, să se stabilească destul de greu care este tumora primară într-un astfel de caz cu metastaze multiple.

„Vedem că au metastaze, nu știm care este tumora primară, și începem să-i „căutăm”. Și găsim o bubiță. Dau un exemplu: o pată pe unghie, o pată neagră pe patul unghial. Există inclusiv melanoame maligne de pat unghial. De acolo pleacă totul. Chiar eu am avut un pacient pe care l-am operat într-o noapte, la ora trei, i-am propus amputație la degetul mare, a refuzat, i-am scos tot patul unghial, i-am făcut transplant de pat unghial de la picior la mână. Este în regulă, au trecut vreo patru ani de zile. A venit și mi-a zis că are ceva, crede că i-a intrat un ghimpe sub unghie”, a redat medicul din experiența proprie din sala de operație.

Nu toți pacienții au însă șansa să ajungă la timp, de aici și rugămintea către pacienți de a se prezenta la medic la cea mai mică suspiciune. „Evoluția de obicei este una destul de rapidă și de agresivă. De aceea insist: orice formațiune apărută pe piele, nouă - sunt și forme acrome, de o culoare mai deschisă, dar de obicei melanomul malign, să spun să înțeleagă tot omul, sunt acele pete negre pe piele - trebuie să trimită pacientul urgent la spital, fie la dermatolog, fie la plastician. Se pune un diagnostic macroscopic, cu ajutorul dermatoscopiei, iar diagnosticul pozitiv de 100% este pus de către examenul histopatologic și nu de puține ori este nevoie, pentru a vedea mai multe, de examenul imunohistochimic”, a mai precizat medicul.

De cele mai multe ori, atunci când stadiul nu este depășit, chirurgul plastician face o biopsie excizională, alegând să îndepărteze formațiunea. Foarte greu le este pacienților să accepte situația atunci când efectiv se ajunge la amputații. Este momentul în care pacienților li se explică, într-un limbaj simplu, spune medicul, care pot fi consecințele, iar cuvântul „cancer” de obicei are un impact extrem de puternic.

„Sunt mulți pacienți care refuză, vă dați seama. Când ne gândim la mână ca ansamblu, ne gândim în felul următor: o mână fără un deget mare înseamnă doar 55%, degetul mare face 45% dintr-o mână. Fără degetul mare nu poți să ții un pix în mână, nu poți să duci o cană cu apă la gură, nu poți să te închizi la nasturi, nu poți să te închizi la fermoar. (...) Când pui lucrurile în balanță și te gândești că s-ar putea să atârne viața ta de o falangă cred că ar fi bine să iei decizia pentru a-ți salva viața, dar nu întotdeauna pacienții gândesc așa. Deși eu port discuții și încerc să cobor nivelul cât este nevoie încât să înțeleagă. (…) Nu trebuie să folosim termeni cât mai elevați sau tehnici, din care pacientul nu mai înțelege nimic”, a mai precizat medicul.

Pacienții din mediul rural, peste 80%

Când vine vorba de cancerele de piele, arată experiența medicului chirurg plastician Florin Popa, în proporție de aproximativ 80% sunt pacienți din mediul rural, care s-au expus de-a lungul vieții excesiv radiațiilor solare. În timp ce cu un carcinom bazocelular poți trăi ani buni fără să ajungi la medic, o întârziere de două-trei luni în cazul unui melanom malign făce diferența între viață și moarte. Pentru a se prezenta la timp la medic pacienții au nevoie, însă, de educație sanitară. 

„Vin când se mai potolește COVID-ul”

„Sunt pacienți care nu vin când trebuie, vin și le lipsește jumătate de nas. Și ei au stat acasă așa. Acele formațiuni tumorale se infectează, au miros fetid. Vin fără jumătate de buză, vin cu ochiul mâncat de abia mai vede cu el. Sunt cazuri deja depășite din punct de vedere chirurgical și singurul lucru pe care poți să-l faci să-l ajuți este să iei o biopsie mică, să o trimiți la anatomie patologică, să-i confirmi o suspiciuni de cancer, pentru că până la urmă, până la confirmare, este o suspiciune, și să-l direcționezi către serviciul de Oncologie, în vederea urmării tratamentului oncologic, care și acesta este limitat în stadiile avansate”, a detaliat medicul la ce situații s-a ajuns. Mulți pacienți au pierdut, astfel, clipe importante în lupta cu acest tip de cancer.

„În toată perioada aceasta cu COVID în care a fost, știm bine, accesul limitat în spitale, accesul limitat pentru pacienții cronici, niciodată nu am spus NU unui pacient cu o suspiciune de formațiune tumorală. Niciodată. Și chiar spunându-i pacientului că există acest risc și că e bine să se opereze cât mai repede, a refuzat și a plecat acasă: „Vin când se mai potolește Covid-ul!”. Și au venit când se mai potolește Covid-ul. La trei luni, la cinci luni, când deja poate că era inoperabil, sau poate că făceai o operație și îl lăsai fără o aripă nazală…”, a conchis medicul.