Tot mai multe cauze de cancer în jurul nostru

Expunerea la radiaţii şi la poluanţi, precum şi consumul alimentelor cu aditivi ori contaminate cu substanţe conţinute de ambalajele din plastic favorizează apariţia tumorilor maligne. Moştenirea genetică are o contribuţie de circa 20% în apariţia celor mai multe tipuri de cancer. Decisiv în declanşarea acestor boli este deci stilul nostru de viaţă şi mediul în care trăim.

Alterarea codului genetic se poate produce oricând pe parcursul vieţii, factorii responsabili pentru mutaţiile genetice cancerigene fiind toate tipurile de poluanţi: cei din atmosferă, prezenţi în aerul pe care îl respirăm şi care pot duce la cancer pulmonar, cei din mâncare, ce acţionează negativ asupra sistemului endocrin şi cei din cosmetice, suspectaţi pentru mai multe tipuri de afecţiuni maligne.

Radiaţiile ultraviolete modifică adn-ul

Razele ultraviolete ale soarelui pot deveni factori declanşatori ai cancerului, deoarece pot altera codul genetic. Cele mai expuse persoane sunt cele cu aluniţe, persoanele cu tenul alb şi cele cu părul roşcat. Statistic, jumătate din cazurile de melanom sunt produse de expunerea necontrolată la soare. De doi ani, pe lista factorilor dovediţi a fi cancerigeni a fost inclus şi solarul.

Totuşi, aproape orice tip de cancer de piele poate fi prevenit. Iar cea mai simplă metodă este excluderea totală a solarului, evitarea expunerii îndelungate la razele solare şi folosirea cremelor cu factor ridicat de protecţie. Cremele fotoprotectoare trebuie aplicate vara, de câte ori ieşim din casă, în intervalul orar ­10.00-16.00 şi, obligatoriu, atunci când mergem la plajă.

Razele X se cumulează în organism

Efectuarea frecventă a investigaţiilor imagistice, precum radiografiile şi tomografiile, creşte riscul de cancer. De aceea, sunt indicate doar în caz de strictă necesitate şi numai la recomandarea medicului. Din categoria investigaţiilor iradiante fac parte şi mamografiile.  „Cel mai mare risc al expunerii la raze X îl reprezintă efectul mutagen, adică apariţia cancerului", precizează specialistul în radiologie intervenţională Rareş Nechifor de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Potrivit medicului, acest risc creşte odată cu doza de radiaţii şi cu frecvenţa expunerilor, dar nu există o limită inferioară de siguranţă documentată ştiinţific. „Recomandarea de a face o radiografie sau un CT la minimum 6 luni de la ultima investigaţie nu reduce pericolele, fiindcă radiaţiile se cumulează în corp, dar reprezintă un compromis între beneficiu şi risc", mai spune specialistul Rareş Nechifor.

Şi electrocasnicele ne iradiază

Orice tip de dispozitiv electric emite unde electromagnetice cu potenţial cancerigen atunci când se află în priză. De altfel, OMS încadrează câmpul electromagnetic în categoria 2B, cea a factorilor posibil cancerigeni (există puţine studii care să confirme efectul cancerigen). Este vorba despre aparate precum cuptorul cu microunde, radioul, televizorul sau laptopul. Orice persoană este expusă într-o mai mică sau mai mare măsură acţiunii acestui câmp de radiofrecvenţă, riscul crescând pe măsură ce expunerea se face mai des.

„Câmpul electromagnetic poate interfera cu procesul de diviziune celulară, afectând transcripţia ADN-ului şi crescând riscul apariţiei unor defecte genetice", spune Radu Braga, cercetător în neuroştiinţe la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.

Recent, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au clasificat şi telefoanele mobile în categoria factorilor cu risc posibil de apariţie a cancerului, mai exact, a tumorilor cerebrale. Dar şi stâlpii de înaltă tensiune şi antenele de telefonie mobilă sunt periculoase pentru sănătate.

„Recomandările experţilor sunt ca aceste antene să nu se afle la o distanţă mai mică de 100 m de clădirile rezidenţiale, iar în privinţa undelor electromagnetice emise de liniile de înaltă tensiune există reglementări stricte care urmăresc reducerea expunerii", mai spune dr. Radu Braga.

Fumatul şi alcoolul ucid în timp

Potrivit specialiştilor, nicotina, drogul care ţine fumătorul dependent, este substanţa cel mai puţin cancerigenă dintre cele care se găsesc în fumul de ţigară. „În ţigări se găsesc 64 de substanţe (precum benzen, formaldehidă, cianuri, DDT, poloniu sau cadmiu) care permit generarea de mutaţii la nivel celular, ce favorizează apariţia tumorilor la nivelul plămânului", spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Pe de altă parte, consumul excesiv de alcool poate duce în timp la apariţia cirozei hepatice, a cancerului pancreatic, dar şi a celui oral, mai ales dacă abuzul de alcool este asociat cu fumatul.

"Recomandarea de a face o radiografie sau un CT la minimum 6 luni de la ultima investigaţie reprezintă un compromis între beneficiu şi risc."
Dr. Rareş Nechifor
specialist în radiologie intervenţională

Şi copiii sunt la risc

Cancerele care apar la copii sunt considerate, în mare parte, de origine genetică. Dar există şi cercetări care susţin că unele tipuri de cancer la copii pot fi prevenite prin măsuri care ţin de stilul de viaţă. Este vorba, în primul rând, de limitarea expunerii gravidelor la factorii oncogeni cunoscuţi. Infecţiile gravidei şi cele fetale, medicamentele luate în timpul sarcinii, expunerea la substanţe toxice cum sunt pesticidele, solvenţii şi chimicalele folosite pentru curăţenia în casă, precum şi obiceiurile nocive ale mamei (consumul de alcool, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă) sunt factori care pot creşte riscul de cancer al copiilor şi, implicit, al viitorilor adulţi.

Click pentru a mări infografia