Tot ce trebuie să ştii despre limfom
0Starea de oboseală cronică, infecţiile repetate, scăderea în greutate şi inflamarea unuia sau mai multor ganglioni sunt simptome care trebuie luate în seamă, fiindcă pot ascunde prezenţa unui limfom.
Limfomul este o formă de cancer care afectează sistemul circulator limfatic ce face parte din mecanismul natural de apărare al organismului. Acesta este constituit dintr-o reţea de mici canale, vasele limfatice, prin care circulă anticorpii, celulele care distrug virusurile şi bacteriile. În cazul apariţiei limfomului, are loc o înmulţire exagerată a limfocitelor (care alcătuiesc limfa), care se acumulează atât la nivelul ganglionilor, cât şi la nivelul unor organe.
Pesticidele, posibile cauze
Deocamdată nu se cunoaşte exact cauza care duce la apariţia limfomului. Sunt incriminate bolile sistemului imunitar, infecţiile grave, tratamentele de tipul imunoterapiei, chimioterapiei sau radioterapiei. Şi expunerea la solvenţi sau la pesticide poate fi de vină pentru instalarea acestei afecţiuni.
Simptomele pot trece neobservate
Din cauza simptomelor nespecifice, gen oboseală cronică, febră, transpiraţii nocturne, pierdere în greutate şi dificultăţi de respiraţie, limfomul poate trece neobservat.
O manifestare care trebuie să te trimită la medic este umflarea nedureroasă a ganglionilor de la nivelul gâtului, axilelor sau abdomenului. Doar examenul microscopic al unui ganglion limfatic, în cadrul unei biopsii, permite stabilirea diagnosticului şi, eventual, tipului de limfom.
90%, cel de tip non-Hodgkin
Există două forme de limfom: Hodgkin (afectează nodulii limfatici de la nivelul gâtului, zonei axilare şi inghinale) şi non-Hodgkin (caz în care limfoamele nu distrug ţesuturile, ci se dezvoltă în jurul organelor). Anual, în lume se înregistrează 62.000 de noi cazuri de limfom Hodgkin, iar 25.000 se soldează cu deces. În schimb, forma non-Hodgkin reprezintă 90 la sută din cazurile totale de limfom. În lume, apar în fiecare an 286.000 de cazuri de limfom non-Hodgkin şi se înregistrează 161.000 de decese.
În funcţie de evoluţia bolii, limfoamele non-Hodgkin se împart şi ele în două categorii: cu evoluţie lentă (indolent) şi cu evoluţie rapidă (agresiv). Limfomul non-Hodgkin agresiv necesită tratament imediat, altfel speranţa de viaţă situându-se între şase luni şi doi ani. În caz de limfom non-Hodgkin indolent, răspândirea mai lentă în organism a celulelor canceroase determină o speranţă de viaţă mai mare, cei afectaţi putând trăi 10 ani cu această afecţiune. Pentru a veni în sprijinul celor care au limfom non-Hodgkin a fost creat site-ul www.viataculimfom.ro.
În ce constă terapia
În caz de limfom Hodgkin, sunt indicate chimioterapia şi radioterapia. În schimb, tratamentul limfomului non-Hodgkin constă în chimioterapie, terapie cu anticorpi monoclonali, radioterapie, tratament biologic şi, uneori, în transplant de măduvă osoasă.
În cazul limfomului non-Hodgkin agresiv, chimioterapia standard este eficientă la aproximativ patru bolnavi din zece.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George
medic de familie, competenţă
în fiziokinetoterapie
Limfomul este denumirea generică a cancerului sistemului limfatic. Există limfom Hodgkin şi non-Hodgkin şi leucemii limfocitare. Simptomele acestui tip de patologie sunt: adenopatia periferică nedureroasă (adică inflamarea ganglionilor periferici), febra şi pierderea ponderală de peste 10 la sută. De asemenea, pot apărea paloare şi astenie, sângerări şi echimoze, cefalee, greaţă şi infecţii ale tractului respirator.
Ca şi metode de tratament, se folosesc radioterapia, chimioterapia, transplantul medular sau terapia cu celule stem, anticorpi monoclonali, limfocite sau celule NK activate sau vaccinuri care induc imunitate specifică împotriva celulelor tumorale. Datorită terapiilor moderne, rata de vindecare este bună. Spre exemplu, cu un tratament adecvat, aproximativ 85 la sută din bolnavii cu limfom Hodgkin sunt curabili.
Text: Liana Hainăroşie; Foto: Fotolia, Shutterstock
Oboseala persistentă sau infecţiile care recidivează trebuie să te trimită la medic.