Tendinţa femeilor de a deveni obeze este legată de debutul timpuriu al fumatului la bunici
0Un astfel de tipar statistic a fost observat a fi deosebit de puternic dacă bunicul sau străbunicul din partea maternă s-a apucat timpuriu de fumat.
Cercetătorii în biologie moleculară din Marea Britanie au descoperit că nepoatele şi strănepotele bărbaţilor care au început să fumeze devreme au mai multe şanse de a fi obeze. Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică Scientific Reports .
„Observaţiile noastre au două concluzii importante. În primul rând, am arătat că efectul anumitor substanţe asupra corpului băieţilor înainte ca aceştia să crească poate afecta negativ viaţa mai multor generaţii de descendenţi. În al doilea rând, modelul descoperit poate fi unul dintre principalele motive ale „epidemiei de obezitate în rândul copiilor şi adolescenţilor", a spus Jean Golding, profesor la Universitatea din Bristol, care a participat la studiu.
Organismele au nevoie de gene pentru a transmite informaţii importante descendenţilor lor. Ele codifică „instrucţiuni” pentru reproducerea proteinelor care sunt necesare vieţii organismului. Acest proces implică nu numai gene cu „instrucţiuni”, ci şi vecinii lor, care ei înşişi nu produc nimic. Funcţia lor este de a se asigura că proteinele sau alte substanţe se formează la momentul potrivit şi la locul potrivit.
Oamenii de ştiinţă numesc totalitatea unor astfel de gene epigenom, iar ştiinţa care le studiază se numeşte epigenetică. Datorită unor astfel de „manageri”, organismele se adaptează rapid la noile condiţii de mediu sau îşi schimbă în mod flexibil programul de comportament ca răspuns la anumiţi factori.
În timpul unuia dintre cele mai studiate mecanisme epigenetice - metilarea ADN-ului - sunt ataşate „semne” speciale componentelor codului genetic, nucleotidele, care afectează mecanismele ulterioare de producere a proteinelor. De exemplu, unele plante folosesc semne epigenetice pentru „a-şi aduce aminte” de secetă, pentru a se adapta la ea şi a transmite aceste informaţii „descendenţilor”.
Astfel de modificări în structura ADN-ului sunt adesea moştenite. Pe de o parte, acest lucru permite animalelor şi plantelor să se adapteze rapid la schimbările de mediu şi, pe de altă parte, duce adesea la tulburări în funcţionarea corpului copiilor şi nepoţilor ca urmare a contactului părinţilor lor cu toxine, medicamente. sau alte substanţe periculoase.
Golding şi colegii ei au descoperit un exemplu neobişnuit de astfel de încălcări în timpul observării vieţilor a aproximativ 1,7 mii de participanţi la proiectul de monitorizare Children of the Nineties, care se desfăşoară în Marea Britanie. La ea au participat peste 14.000 de femei însărcinate, iar starea lor a fost monitorizată constant din aprilie 1991.
Unii dintre „copiii anilor 90” au reuşit să-şi dobândească propriile familii, ceea ce le-a oferit oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a urmări modul în care caracteristicile vieţii părinţilor, precum şi ale bunicilor, au influenţat sănătatea a trei generaţii ale descendenţilor lor. Aceste observaţii au scos la iveală un model – nepoatele şi strănepotele bărbaţilor care au început să fumeze de la o vârstă foarte fragedă erau mult mai predispuse să sufere de supraponderalitate şi obezitate.
În medie, masa de grăsime din corpul acestor participanţi la observaţii a fost cu 3,5-5,5 kg mai mare decât cea a fiicelor şi nepoaţilor nefumătorilor din Marea Britanie. Interesant este că acest tipar statistic a fost mult mai puternic dacă bunicul matern sau străbunicul matern era fumător. În acest caz, descendenţii lor aveau în medie cu 5,5-6,1 kg mai multă grăsime decât alţi „copii din anii nouăzeci”. Această tendinţă a fost în egală măsură caracteristică atât fumătorilor, cât şi nefumătorilor tinerelor britanice.
Golding şi colegii ei speră că un studiu suplimentar al genomului taţilor fumători, bunicilor şi descendenţilor lor va ajuta la elucidarea modificărilor epigenetice ale genomului masculin care rezultă din fumat şi care sunt asociate cu apariţia unei predispoziţii la obezitate la urmaşii lor. Acest lucru ne va permite să înţelegem cum pot fi protejate generaţiile următoare de creşterea în greutate faţă de abstinenţa de la tutun, au concluzionat oamenii de ştiinţă.