«Sufăr consecinţele unei erori medicale»

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Am 82 de ani şi, în urmă cu 14 ani, am făcut o operaţie de adenom de prostată. Din cauza unui „malpraxis”, intervenţia a trebuit repetată. Astfel, prima dată, operaţia nu se închidea şi pierdeam urină prin tăietură şi de aceea a trebuit să suport alte două operaţii.În concluzie, în loc de trei săptămâni de spitalizare cât era normal, a trebuit să stau internat 65 de zile. Consecinţele acelei operaţii şi ale perioadei îndelungate de purtare a sondelor pe uretră le resimt şi astăzi, şi anume, incontinenţă urinară şi stricturi uretrale. Ştiu că aceste probleme sunt dificil de tratat, însă daţi-mi vă rog un sfat referitor la ceea ce este de făcut. Marin Ionescu, Constanţa

Prof. dr. Petrişor Geavlete
medic primar urologie
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan", Bucureşti

În cazul dvs., este clar că vă confruntaţi cu o serie de complicaţii apărute în urma unei intervenţii chirurgicale la nivelul prostatei (adenomectomie transvezicală). Trebuie menţionat totuşi că astfel de efecte neplăcute pot apărea chiar şi în cazul operaţiilor efectuate de cei mai experimentaţi medici specialişti chirurgi. În plus, este dificil de stabilit cu exactitate ce s-a întâmplat în urmă cu 14 ani. Însă trebuie precizat că tehnicile chirurgicale s-au modernizat foarte mult în ultimii ani. De aceea, este posibil ca o parte din problemele descrise de dvs. să poată fi rezolvate în acest moment. În concluzie, sfatul meu este să consultaţi un medic specialist urolog, pentru a repeta investiga­ţiile medicale specifice şi pentru a vedea ce soluţii există pentru dvs.

«Pot trata ficatul gras cu remedii naturiste?»

Am fost diagnosticat cu steatoză hepatică sau ficat gras, iar în urma analizelor,  nivelul de colesterol şi cel al trigliceridelor au ieşit crescute. Am 50 de ani, nu consum alcool şi nu fumez. Am urmat un tratament cu Lipantyl 160 mg, iar valoa­rea trigliceridelor a scăzut, însă nu la fel s-a întâmplat şi cu cea a coleste­rolului, care a rămas la fel. Aş dori un sfat pentru a menţine aceste valori în limite normale fără a mai fi nevoit să iau medicamente. Menţionez că am încercat un regim alimentar, dar nu am obţinut rezultate notabile. Aş dori şi câteva remedii naturiste pentru a-mi îmbunătăţi funcţia hepatică şi pentru o sinteză corectă a grăsimilor. Doru, Arad

Dr. Ruxandra Constantina
competenţă în apifitoterapie
reflexoterapeut

Puteţi lua „Total cleanse liver", care rea­lizează o detoxifiere la nivel hepatic. Pentru a reduce nivelul colesterolului şi pe cel al trigliceridelor, este indicat „Choles tame" sau „Olive leaf". În caz de steatoză hepatică, se recomandă şi gemoterapia cu extract din mlădiţe de măslin, rădăcină de secară, mlădiţe de rozmarin, o cură cu pulbere de orz verde şi cu ceai hipocolesterolemiant. Totuşi, este indicat ca schema terapeutică să vă fie recomandată de un medic fitoterapeut.

«Mi s-au descoperit noduli la sân»

În urma unui examen de radiologie-imagistică, la sânul stâng mi s-au descoperit două formaţiuni (noduli). Din buletinul de analize reiese că aceste formaţiuni au un contur ­spiculat, sunt hipoecogene, omogene şi au dimensiuni de 22/17 mm şi, respectiv, 21/13 mm. În zona axilar stângă apar multiple adenopatii cu diametrul de până la 15 mm, având un aspect modificat. Precizez că am făcut şi puncţie biopsie. Nodulii pot fi maligni sau benigni? Există posibilitatea de a fi trataţi şi fără operaţie? La ce riscuri sunt expusă? Ana, Arad

Dr. Dana Lucia Stănculeanu
medic primar oncologie
Institutul Oncologic
Bucureşti

Într-adevăr, aspectul radiologic pare a descrie două leziuni cu aspect malign. Puncţia ­biopsie probabil că a ridicat suspiciunea de malignitate. Dacă puncţia biopsie confirmă o malignitate, trebuie să urmaţi un tratament individualizat, stabilit în funcţie de factorii de histoprognostic pe care îi descrie acest examen, care trebuie neapărat să fie însoţit de un examen imunohistochimic. Deci tratamentul va fi urmat şi de o intervenţie chirurgicală. Dacă leziunea este benignă, este posibil ca şi în acest caz să fie necesară o intervenţie chirurgicală. Vă sfătuiesc să urmaţi indicaţiile medicului care v-a indicat puncţia biopsie şi să consultaţi şi un medic oncolog.

«Există tratamente pentru neuropatia diabetică?»

Am 65 ani şi sufăr de diabet de gradul II. În urmă cu patru ani, am fost diagnosticat cu neuropatie diabetică periferică. Deşi diabetul este ţinut sub control cu ajutorul medicaţiei, neuropatia evoluează. Am făcut diverse tratamente, dar fără rezultat. În cele din urmă, mi s-a spus că situaţia nu poate fi rezolvată şi că  posibilităţile de tratament sunt limitate. Chiar aşa să fie? Care este părerea dvs.? Puteţi să-mi recomandaţi o clinică de profil din Bucureşti?  Constantin Cofler, Craiova

Dr. Alina Dia 
medic specialist
diabet şi boli de nutriţie

Dacă diagnosticul de neuropatie diabetică periferică este corect stabilit, mai există soluţii terapeutice, cum ar fi, de exemplu, tratament­ul cu Duloxetină. Trebuie specificat că, în oraşul dvs., specialitatea „Diabet şi boli de nutriţie" este foarte bine reprezentată prin numeroşi medici competenţi. De aceea, nu ­este nevoie să vă deplasaţi în Capitală pentru un tratament eficient. De asemenea, pentru a vă asigura că într-adevăr diabetul dvs. este foarte ­bine ţinut sub control, sfatul meu este să faceţi şi un dozaj al hemoglobinei glicozilate. Nivelul acesteia ar trebui să fie sub 6,5 la sută.

«Ce model în viaţă va avea copilul meu?»

Am un băieţel în vârstă de 2 ani. Am divorţat când Andrei avea trei luni, iar tatăl l-a văzut o singură dată. Pentru că bunicii, părinţii mei care îl cresc, sunt în alt oraş, îmi văd copilul săptămânal, iar uneori mai rar. Cel mic are parte de dragostea bunicilor, dar nu are niciun model patern-matern, aşa cum au alţi copii. Există riscul ca Andrei să nu aibă o dezvoltare emoţională normală? Cum pot să-i explic faptul că are un tată, dar nu-l vizitează? Cum pot să-l ajut, astfel încât să nu dezvolte complexe de inferioritate faţă de copiii care au părinţii lângă ei şi să nu se simtă vinovat pentru absenţa tatălui? Carmen, Bucureşti

Lena Rusti
psiholog
psihoterapeut

Îmi pare rău să vă spun, dar adevăratele sale modele vor fi bunicii, pentru că alături de ei creşte şi se simte iubit şi în siguranţă. Ei aşază în viaţa de zi cu zi a copilului propriile lor valori. Faptul că îi numeşte bunici (dacă nu cumva le spune mamă şi tată) nu face o diferenţă prea mare. El va învăţa că părinţii sunt cei care te vizitează din când în când. Înainte de a rezolva problema tatălui, gândiţi-vă cum v-aţi putea face şi dvs. mai prezentă în viaţa lui. Ştiu că staţi departe de el poate tocmai pentru a-i putea oferi lucrurile de care are nevoie, însă la vârsta asta copilul are mare nevoie de părinţi, nu de lucruri prin care aceştia să îşi arate iubirea. Dacă această soluţie este exclusă, încercaţi să îi fiţi alături cât mai mult, să îl faceţi să se simtă iubit şi în siguranţă.