Stresul cronic afectează inima. Cum îl putem diminua

Stresul cronic poate avea un tăcut, dar periculos impact asupra sănătăţii inimii. Efectul său poate fi redus însă atât prin exerciţii de respiraţie, cât şi prin ocuparea timpului cu activităţi plăcute.

Stresul nu este întodeauna un lucru rău. De fapt, el are o funcţie importantă: ne motivează să fim alerţi, energici, focusaţi, mai ales în situaţii dificile. Dar, dacă este în exces aduce cu sine probleme.

„Stresul cronic provoacă tensiune şi dureri de cap, oboseală şi depresie“, a explicat dr. Ami B. Bhatt, directorul programului de boli cardiovasculare dezvoltat în colaborare cu Universitatea Harvard şi Massachusetts General Hospital, citat de health.harvard.edu.

„Adesea, recunoaştem aceste probleme, dar nu ne dăm seama de impactul constant al stresului asupra inimii. Este ca o menghină care se tot strânge încet-încet pe măsură ce timpul trece“, a adaugat acesta.

În general, stresul tinde să crească pe măsură ce înaintăm în vârstă. Problemele de sănătate, cele sociale şi economice se intensifică, făcând stresul şi mai prevalent.

Organismul reacţionează în diferite moduri. În general, când stresul creşte corpul eliberează cortizolul produs de glanda suprarenală, pentru a face faţă situaţiei. Odată ce situaţia stresantă a trecut, totul reintră în normal, însă atunci când stresul devine o constantă, când stăm în tensiune lungi perioade de timp, corpul nostrum este inundat cu substanţe chimice şi hormone care, în timp, slăbesc sistemul imunitar şi produc inflamaţii.

Pe cale de consecinţă, creşte riscul de boli cardiovasculare, infarct de miocard şi chiar atac cerebral. Stresul cronic poate fi legat indirect şi de alte probeleme de sănătate a inimii precum tensiunea arterială, obezitatea, diabetul.

Cum ne putem proteja inima de stresul cronic? Secretul este nu acela de a evita stresul tot timpul – ar fi nerealist – ci de a ne schimba reacţia la acesta.

Emoţiile au un efect profund asupra sănătăţii inimii, potrivit unui studiu publicat în 2014 în „Biological Psychiatry“. Cercetătorii au măsurat activitatea creierului şi au scanat arterele a 157 de persoane adulte sănătoase pentru a avea o imagine clară a felului în care organismul reacţionează la stres.

Când au verificat analizele de sânge ale participanţilor la studiu au remarcat nivelul mare de citokine, hormoni reglatori ai răspunsului imun, mai ales la acele persoane al căror creier fusese supus emoţiilor negative. „De aceea, este atât de important să învăţăm să manageriem stresul şi să nu-l lăsăm să ne afecteze sănătatea inimii“, a mai spus dr. Bhatt. „Dacă reuşim să avem un bun control şi ştim să reacţionăm la evenimentele stresante, putem stopa stresul“.

Ce ni se recomandă să facem

O bună metodă de a scăpa de stres este de a adopta un program de control. Acest program trebuie să fie individual. Ce recomandă dr. Bhatt.

1.Programaţi activităţi cu prietenii.  Exerciţiile fizice determină organismul să elibereze endorfine, cea mai bună cale de a combate stresul şi de a-l ţine sub control.

2.Faceţi ceva cu plăcere. „Dacă ar fi să dispuneţi de o jumătate de zi în care să faceţi ce vreţi ce aţi alege? Oamenii tind să amâne sine die plăcerea şi să se ocupe mai degrabă de nevoi, însă trebuie să existe un „timp pentru mine“, alocat în mod regulat, fie că e zilnic, fie că e săptămânal. Poate fi vorba despre o partidă de înot relaxantă sau de joaca împreună cu nepoţii

3. Încercaţi exerciţiile de respiraţie. Şezând sau întinşi într-o poziţie confortabilă, cu ochii închişi, trageţi aer în piept pe nas până când plămânii sunt plini, ţineţi aerul timp de 2 secunde şi expiraţi pe gură. Repetaţi de 10-20 de ori. Altă variant este să număraţi respiraţiile, fapt care ajută mintea să rămână calmă şi focusată. „Unu“ înseamnă inspiraţie şi „doi“ expiraţie. Repetaţi de 20 de ori. Apoi, număraţi îndărăt şi reluaţi ciclul timp de câteva minute. „Respiraţia calmă, chiar şi pentru un minut, de câteva ori pe zi, poate reduce instantaneu nivelul de stres, iar cu puţină practică devenim din ce în ce mai calmi“, a mai spus specialistul.

4.Evitaţi situaţiile stresante, pe cât posibil. Cei mai mulţi dintre noi ştiu ce-I scoate din sărite. Poate nu putem ocoli toate situaţiile, dar putem reduce interacţiunea. De exemplu, dacă ne deranjează mulţimea, putem merge a cumpărături pentru o oră în locuri neaglomerate.