Stimularea cerebrală grăbeşte recuperarea pacienţilor cu accident vascular cerebral
0Stimularea regiunilor cerebrale care controlează mişcarea ar putea impulsiona recuperarea fizică a persoanelor care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC), anunţă cercetătorii.
Un studiu recent arată că proiectarea unor raze de lumină în creirele şoarecilor de laborator care au suferit accidente vasculare cerebrale a determinat o recuperare mai rapidă şi în procente mai mari a capacităţii de deplasare în comparaţie cu animalele care nu au primit această terapie, informează bbc.co.uk.
Studiul, publicat în revista „Proceeding of the National Academy of Science“, ar putea explica felul în care creierul se recuperează, reprezentând o cale către noi tratamente.
Accidentele vasculare cerebrale pot afecta memoria, capacitatea de mişcare şi abilitatea de comunicare.
Celulele cerebrale mor atunci când aprovizionarea lor cu oxigen şi glucide este obstrucţionată din cauza unui cheag de sânge.
Îngrijirea medicală acordată celor care au avut un AVC se concentrează pe tratamente rapide, care să minimizeze daunele, recuperarea unor funcţii şi abilităţi fiind posibilă în lunile următoare, pe măsură ce creierul îşi rearanjează reţeaua de conexiuni cerebrale.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Medicină de la Universitatea Stanford, SUA, a analizat felul în care stimularea creierului contribuie la recuperarea bolnavilor, în cadrul unor experimente pe animale.
Oamenii de ştiinţă au folosit o tehnica denumită „optogenetică“ pentru a stimula doar neuronii din cortexul motor - partea creierului răspunzătoare de mişcările voluntare - după un accident vascular cerebral.
Optogenetica foloseşte fibre optice pentru a trimite fascicule luminoase în creier. Acestea activează în mod specific anumite celule cerebrale care sunt modificate genetic pentru a reacţiona la lumină.
După şapte zile de stimulare, şoarecii supuşi acestui tratament au fost capabili să meargă pe o bară rotativă pe o distanţă mai mare în comparaţie cu animalele care nu au avut parte de respectiva stimulare cerebrală. După 10 zile, şoarecii trataţi au început să se mişte mult mai repede decât cei netrataţi.
Cercetătorii cred că acest tip de stimulare influenţează modul în care se modifică reţeaua de conexiuni cerebrale după producerea unui accident vascular cerebral.
Ei au detectat niveluri ridicate ale anumitor substanţe chimice asociate cu formarea de noi conexiuni între celulele cerebrale.
Autorii studiului spun că rezultatele cercetării lor deovedesc efectul benefic al stimulării cerebrale, „împingând-o“ mai aproape de momentul în care aceata va deveni o terapie pentru accentul vascular cerebaral, asigurând o şansă la o viaţă normală pacienţilor care riscă să rămână cu handicap după AVC.