Specialiştii nu exclud posibilitatea existenţei unui focar de malarie în România. „Considerăm că este posibilă o transmitere locală”

Primul caz de malarie al unui pacient care nu a părăsit ţara ridică suspiciuni cu privire la posibilitatea existenţei sau apariţiei unui focar local în România.

Speciliştii în boli infecţioase nu exclud posibilitatea ca România să se confrunte deja cu un focar local de malarie, după ce a fost înregistrat primul caz de malarie din ultimele decenii la un pacient care nu a părăsit niciodată teritoriul țării.

Pacientul, un bărbat de 69 de ani, s-a prezentat la spital cu probleme digestive, iar în urma analizelor a fost diagnosticat cu malarie. În prezent, starea sa este stabilă, iar medicii estimează că ar putea fi externat în câteva zile.

Focare de malarie cu transmitere locală au fost identificate în anii anteiori în mai multe țări europene, printre care Grecia, Italia, Spania și Franța.

În România, malaria a fost eradicată în anii 60, iar de atunci toate cazurile depistate au fost doar la pacienți care contractaseră boala în străinătate. Acum, pentru prima dată, apariția unui caz la un pacient fără istoric de călătorie ridică semne de întrebare în rândul medicilor infecționiști.

„Noi considerăm că este posibilă o transmitere locală a malariei, vectorială, ceea ce înseamnă transmitere prin țânțar local și nu să fie adusă în țară din tropice”, a declarat Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului „Victor Babeș”, citat de Antena3.

Faptul că pacientul diagnosticat nu a părăsit niciodată țara determină medicii să ia în calcul ipoteza apariției unui focar local, în condițiile în care schimbările climatice și migrațiile pot favoriza transmiterea malariei.

„Intervine și partea de marile mișcări populaționale, mari grupuri de oameni care migrează, în scop de muncă, în scop de refugiați și multe alte lucruri pe care le vedem că se întâmplă, și acești oameni pot fi infectați asimptomatic, la rândul lor, și să genereze chestiile astea fără să vrea. Deci, dacă există un rezervor mare de unde țânțarii se pot infecta, pot transmite mai departe”, a explicat Simin Aysel Florescu.

Specialiștii de la Institutul Cantacuzino precizează că în prezent, în România există 11 specii de țânțari Anopheles capabili să transmită malaria, dar, cu toate acestea, riscul să provoace boala rămâne scăzut, deoarece ele sunt diferite de cele predominante în Africa și Asia, unde malaria este o problemă de sănătate publică majoră.

Boala poate debuta cu febră, frisoane, greață, vărsături și dureri musculare, dar în formele severe poate evolua către icter, convulsii, comă și chiar deces.

Cercetătorii avertizează că schimbările climatice contribuie la extinderea arealului insectelor care pot deveni vectori pentru boli tropicale, în contextul în care invaziile de insecte sunt tot mai frecvente în România.

„Riscul vine din faptul că arealul acestor specii se extinde din cauza încălzirii globale, încât iată că ne confruntăm cu țânțarul tigru, pe care acum 20 și ceva de ani nu îl aveam. Noi monitorizăm aproape continuu populațiile de insecte, în special cele care generează disconfort sau sunt vectori pentru diverse boli pentru oameni și animale”, a explicat Alexandru Filip Vladimirescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Pe lângă ţânţari, în ultimele săptămâni România s-a confruntat cu invazii de fluturi, gărgărițe și lăcuste, dar aceste specii nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică, spun specialiștii.