Situație alarmantă la nivel mondial, confirmată și în România: Consumul de droguri a explodat
0În ultimul deceniu, consumul mondial de stupefiante a crescut puternic, arată ultimele rapoarte ale Organizației Națiunilor Unite, iar acest trend este respectat și de România. Practic, în numai câțiva ani, comportamentul de consum frecvent s-a dublat.
Numărul consumatorilor de droguri a crescut puternic la nivel mondial în deceniul 2011-2021, arată cele mai recente date publicate de Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), iar România nu încalcă acest tipar.
Raportul din 2023 privind situaţia drogurilor la nivel mondial indică faptul că numărul persoanelor care consumă droguri a crescut cu 23% în acest interval, ajungând în 2021 la 296 milioane faţă de 240 milioane la începutul deceniului. UNODC consideră că doar jumătate din această majorare poate fi atribuită creşterii populaţiei.
Raportul atrage atenţia în mod special asupra creşterii consumului de droguri sintetice, precum metamfetamină, fentanil şi o serie de substanţe chimice dezvoltate recent şi care au ajuns pe piaţă. Producerea de droguri sintetice este ieftină, simplă şi rapidă, observă raportul.
Potrivit documentului, autorităţile întâmpină dificultăţi în urmărirea sectorului extrem de flexibil al traficului de droguri sintetice, întrucât acesta nu este legat de regiuni sau cicluri specifice de cultură, spre deosebire de heroină sau cocaină.
UNODC observă semne ale unui declin al producţiei de droguri în Afganistan sub regimul taliban, dar notează că această ţară nu este doar cel mai important exportator de opium, materia primă pentru heroină, dar a devenit şi sursă majoră de amfetamină. Foarte grav, declinul cultivării de mac pentru opium ar putea însemna o schimbare în direcţia drogurilor sintetice, avertizează Biroul ONU. Totodată, acesta îşi exprimă îngrijorarea faţă de o creştere în ce priveşte producerea şi traficul de droguri sintetice în Ucraina în urma invaziei ruse.
Consum dublat
Tendința de creștere a consumului de droguri se poate percepe și în România, conform datelor unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog care arată că în 2020 s-a dublat comportamentul de consum frecvent față de anul 2018, de exemplu.
„10,7% dintre cei cu vârste cuprinse între 15și 64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. Faţă de studiul anterior, se observă creşteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creştere este de 2,2 ori“, se arată în raport.
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală (locul 2 în top după noile substanțe psihoactive), cât și de populația școlară, unde se plasează pe locul 1 în ordinea preferințelor, se mai arată în document. 8,7% dintre adolescenții de 16 ani au consumat canabis cel puțin o dată în viață, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și în ultima lună, arată raportul. Peste două treimi dintre participanții la studiu (68,6%) au început să consume la vârsta adolescenței (sub 19 ani), iar cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani.
Prejudecățile despre canabis
Psihologul clinician specializat în adicții Mihai Copăceanu spune că factorii care influențează consumul de canabis sunt prejudecățile cu privire la acest drog. „Cabanisul nu dă dependență, canabisul este mult mai puțin nociv decât alcoolul, se aude tot mai des între tineri. O persoană care consumă alcool devine violentă, poate provoca accidente de circulație, poate comite infracțiuni, pe când un consumator de iarbă nu este violent, nu comite fapte cu violență. Acestea sunt și argumente pentru legalizarea sau dezincriminarea consumului de canabis în contradicție cu alcoolul care este un drog legal și care, iată, provoacă multe daune pe plan personal, familial și social. Pe lângă prejudecățile care influențează inițierea, menținerea și escaladarea consumului mai avem și un alt factor important – disponibilitatea canabisului. Tinerii din România, dacă nu cunosc ei în mod direct pe cineva care vinde marfă, pot face rost de un număr de telefon de la un prieten care cunoaște pe cineva cu siguranță“, spune Mihai Copăceanu.
Psihologul mai arată că tinerii consumă droguri dintr-o serie de motive generale, dar și specifice, consumă în funcție de stare, de preferință, de status social, de context social (la party sau acasă) și în funcție de vârstă. „Un tânăr de 15 ani are motive diferite de consum față de un tânăr de 18 ani. Pe măsură ce trec anii, de la curiozitate ajungem la dependență, la atașament emoțional față de drog, la automedicație, la nevoia de a ne regla emoțiile negative (tristețe, supărare, frustrare) sau în multe cazuri la dorința pur și simplu de a ne distra, de a ne recompensa eforturile (după stres și examene). Cel mai greu îmi este în terapie când constant că tânărul îmi zice: «Mie chiar îmi place să mă droghez și nu vreau să renunț, nu cred că aș putea trăi vreodată fără droguri, e atât de bine și, uitați, nu am probleme, eu chiar sunt OK»“, subliniază Mihai Copăceanu.
Expertul mai este de părere că putem combate drogurile dacă adoptăm măsuri eficiente pe mai multe planuri, de la legislație la măsuri privind traficul de droguri care să reducă disponibilitatea lor. „Putem educa tinerii de la cele mai mici vârste cum să facă față unui context în care se consumă droguri și dacă fără să-și propună au ajuns în situația de a consuma, cum să gestioneze această situație. Tinerii au nevoie de abilități de a face față presiunii anturajului, au nevoie de abilități de a-și gestiona emoțiile negative și au nevoie de sprijin specializat din partea unor autorități sau actori credibili, au nevoie de aplicații telefonice la îndemnă, au nevoie de servicii gratuite de consiliere și psihoterapie“, a precizat Mihai Copăceanu.