Semnele care anunță diabetul

Scăderea rapidă în greutate, astenia şi pofta de mâncare indică un nivel ridicat al glicemiei. În România sunt peste 540.000 de persoane cu diabet zaharat, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Medicii apreciază că numărul real al bolnavilor este dublu.

Diabetul îşi face simţită prezenţa atunci când nivelul glicemiei este deja foarte mare.

Diagnosticul de diabet se pune atunci când valoarea glicemiei este mai mare de 200 mg/dl, dacă pacientul a mâncat înainte de analiză, sau mai mare de 126 mg/dl, dacă nu a luat micul dejun.

Pentru un diagnostic mai exact, medicul va recomanda pacientului să ţină dietă timp de trei zile.

Odată depistat, diabetul zaharat poate fi ţinut sub control cu ajutorul medicamentelor şi al unui stil de viaţă sănătos.

„Majoritatea tulburărilor metabolice şi complicaţiilor care apar din cauza diabetului zaharat pot fi controlate printr-un bun management clinic. În lipsa acestuia, viaţa diabeticului este grav afectată”, explică medicul Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Majoritatea bolnavilor nu depind de insulină

Specialiştii subliniază că diabetul zaharat de tip 2, care afectează aproximativ 95 la sută din bolnavii de diabet, poate trece neobservat la început.

„O treime din cazurile de diabet zaharat de tip 2 este descoperit întâmplător. Manifestările clasice de început, precum urinarea frecventă şi ingerarea unei cantităţi mari de alimente, apar în doar 50 la sută din cazuri”, atenţionează medicul Nicolae Hâncu.

În aceste situaţii, este utilă testarea frecventă a nivelului glicemiei. S-a demonstrat că, de regulă, hiperglicemia apare cu cinci-şapte ani înainte de manifestările clinice.

În faza de început a bolii mai pot apărea infecţii cutanate şi genito-urinare. În situaţii izolate, diabetul zaharat poate avea şi un început mai „zgomotos”, cu tulburări de vedere şi leziuni la nivelul picioarelor. Diabetul zaharat de tip 2 este
determinat de factori genetici, dar şi de obezitate abdominală, malnutriţie intrauterină, stres şi de sedentarism.

Dacă în cazul diabetului de tip 2 bolnavul trebuie să se axeze îndeosebi pe un stil de viaţă sănătos, în cel de tip 1 este dependent de injecţiile cu insulină. „Pentru a supravieţui, persoanele cu diabet de tip 1 trebuie să-şi injecteze insulina încă din momentul în care au depistat boala şi, de aceea, diabetul zaharat de tip 1 este numit insulinodependent”, explică medicul Nicolae Hâncu.

Simptomele, accentuate în trei săptămâni

În România, cinci la sută din bolnavii de diabet sunt insulinodependenţi. Boala afectează îndeosebi copiii sau adolescenţii şi mai rar adulţii. În cele mai multe cazuri, boala îşi face simţită prezenţa printr-o senzaţie accentuată de sete, urinat frecvent, foame excesivă, scădere rapidă în greutate şi astenie.

„Aceste simptome se accentuează pe parcursul a două-trei săptămâni (mai rar luni). Dacă apar greţurile, vărsăturile şi durerile abdominale înseamnă că s-a instalat cetoacidoza. Această complicaţie apare la diabeticii care îşi injectează incorect insulină şi au un nivel mare al glicemiei”, completează medicul Nicolae Hâncu.