România: rata mortalităţii infantile, încă dublă faţă de media europeană

Un studiu românesc arată care este realitatea din spatele statisticilor: în mediul rural defavorizat, familiile depind direct de indemnizaţia de creştere a copilului, trăiesc în locuinţe aglomerate, fără apă curentă, iar jumătate din mame nu merg la medic în timpul sarcinii.

România se află în continuare pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea infantilă, cu 9,8 decese survenite în prima lună de viaţă la fiecare 1.000 de nou-născuţi. Comparativ cu anul 1990, când rata mortalităţii se situa la 26,9/mie, trendul este descrescător. Totuşi, vorbim de o cifră dublă faţă de media Uniunii Europene.

În perioada noiembrie 2010 – decembrie 2011, organizaţia Salvaţi Copiii România a desfăşurat un studiu în cadrul programului-pilot „Fiecare copil contează“, pentru a descoperi cauzele acestor statistici şi pentru a propune soluţii viabile privind sănătatea reproducerii şi a nou-născutului. Programul a beneficiat de sprijinul GlaxoSmithKline (GSK) România şi al Direcţiilor de Sănătate Publică şi fost implementat în 16 localităţi defavorizate din mediul rural, acoperind judeţele Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa şi Vrancea.

Cum trăiesc 30% din români

- Aproximativ 60% din mamele din eşantionul analizat au născut primul copil înainte să împlinească vârsta de 18 ani. Vârsta medie a mamei este de 17 ani, cu aproximativ 8 ani mai mică decât media generală din România.
- Principala caracteristică a populaţiei studiate o reprezintă aglomerarea locuinţei (3,4 persoane trăiesc într-o cameră) şi calitatea scăzută a locuirii (doar 19% au apă curentă,  1% au grup sanitar în casă şi nicio familie nu are încălzire centralizată)
- Pentru 57% din populaţie, activităţile ocazionale reprezintă principala sursă de venit, iar 40% depind direct de indemnizaţia de creştere a copilului.
-  67% din femei nu au făcut nicio ecografie în timpul sarcinii, 44% nu au fost la niciun control ginecologic, iar 42% nu au făcut analizele recomandate.
- 10% din familii au pierdut un copil prin deces, iar în 86% din cazuri evenimentul a survenit în primul lui an de viaţă.

Grupul populaţional studiat este reprezentativ pentru aproximativ 30% din populaţia României, estimează sociologul „Salvaţi Copiii“, Ciprian Grădinaru.

Citeşte şi:
Ecografia 4D, o rutină în sarcină
Ce infecţii pun sarcina în pericol

De ce mor nou-născuţii

- dacă, până acum, principalele responsabile de mortalitatea infantilă erau cauzele diareice şi malnutriţia, studiile recente pun pe primul loc problemele care apar la naştere şi imediat după naştere. Ele apar pentru că  grupurile defavorizate au un acces scăzut la sistemul medical de urgenţă. „Dacă femeia însărcinată nu se duce la niciun control, ea nu ştie unde să nască, nu ştie dacă are sarcină la risc. Naşte la cea mai apropiată maternitate, care nu este întotdeauna de top“, subliniază medicul neonatolog Silvia Stoicescu, preşedintele Societăţii Române de Neonatologie.

- o altă problemă o reprezintă nivelul de educaţie şi de instruire a mamelor cu privire la creşterea şi la îngrijirea copilului. Aşa cum au atras atenţia specialiştii care colaborează cu organizaţia „Salvaţi Copiii“, mulţi copii pleacă sănătoşi din spital şi mor acasă, din cauza îngrijirii necorespunzătoare sau aglomeraţiei din locuinţă, o sursă de virusuri banale pentru adulţi şi letale pentru sistemul imunitar al nou-născutului.

- numărul insuficient de secţii de neonatologie perfomante, care să salveze copiii prematuri.

- lipsa unor centre de referinţă pediatrice, care se depisteze precoce bolile genetice.

Pentru anul 2012, organizaţia „Salvaţi Copiii“ va urmări, în cadrul acestui proiect, şi creşterea nivelului de educaţie sexuală în rândul adolescenţilor, precum şi dotarea maternităţilor existente. „De asemenea, sperăm să dezvoltăm parteneriate cu Ministerul Sănătăţii, cu autorităţi, specialişti şi ONG-uri pentru a creşte impactul în rândul beneficiarilor“, a precizat  Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv „Salvaţi Copiii“ România.