Prostatita, cea mai întâlnită afecţiune urologică a bărbaţilor tineri. Medic: „Poate duce la infertilitate dacă nu e tratată corect”
0Prostatita este cea mai întâlnită afecţiune urologică a bărbaţilor până în 50 de ani. Există mai multe tipuri de prostatite, iar tratamentul diferă în funcţie de factorul declanşator. Netratată corespunzător, prostatita poate avea consecinţe majore, una dintre cele mai grave fiind infertilitatea.
Dr. Radu Vrabie, medic specialist urolog, a explicat pentru smartliving.ro cum poate fi diagnosticată boala şi care sunt cele mai bune opţiuni de tratament.
Smartliving.ro: Ce este prostatita şi cât de întâlnită este această afecţiune?
Dr. Radu Vrabie: Prostatita reprezintă inflamaţia ţesutului prostatic. Din punct de vedere epidemiologic, prostatita este cel mai frecvent diagnostic urologic la pacienţi sub 50 de ani şi al treilea cel mai frecvent, după hiperplazia benignă prostatică şi cancerul prostatic, la pacienţii cu vârsta peste 50 de ani.
Tradiţional, prostatita era specifică bărbaţilor cu vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani, însă ultimele studii epidemiologie indică faptul că prostatita este o patologie ce afectează toate categoriile de vârstă, în comparaţie cu hiperplazia benignă prostatică sau cancerul prostatic care apar cu preponderenţă în cazul pacienţilor vârstnici.
Se estimează că 2 până la 12% din bărbaţii cu vârstă mai mare de 20 de ani au prezentat simptome specifice prostatitei, iar 9 până la 16% din populaţia masculină a primit acest diagnostic. În altă ordine de idei, se estimează că 3% până la 12% dintre consulturile urologice de specialitate sunt reprezentate de pacienţii ce prezintă prostatită.
Clasic, prostatitele sunt de două tipuri: acute şi cronice, prostatita acută reprezentând infecţia generalizată a prostatei, iar prostatita cronică infecţia localizată a prostatei, reprezentând cauza cea mai frecventă pentru infecţiile de tract inferior recurente la bărbatul de vârstă medie (tabloul clinic persistă mai mult de 3 luni).
Conform National Institutes of Health patologia inflamatorie a prostatei este clasificată în 4 categorii:
- Categoria I – prostatita acută bacteriană
- Categoria II – prostatită cronică bacteriană
- Cstegoria III – sindromul dureros pelvin cronic (chronic pelvic pain syndrome-CPPS) ce este caracterizat prin absenţa implicării bacteriene
- Categoria IIIA – prin mecanism inflamator (inflammatory CPPS), dovedit prin prezenţa leucocitelor în secreţia prostatică
- Categoria IIIB – prin mecanism non-inflamator (noninflammatory CPPS), absenţa leucocitelor în secreţia prostatică
- Categoria IV – prostatita inflamatorie cronică asimptomatică, dovedită prin prezenţa de leucocite sau bacterii (sau ambele) în ţesutul prostatic, în absenţa simptomatologiei specifice sindromului dureros pelvin cronic.
Smartliving.ro: De ce apare prostatita?
Dr. Radu Vrabie: Cea mai frecventă cauză pentru apariţia prostatitelor bacteriene (acute sau cronice) sunt germenii Gram-negativi din familia Enterobacteraceae: Escherichia coli (identificată în 65% până la 80% din cazuri), Pseudomonas aeruginosa, Serratia, Klebsiella şi Enterobacter aerogenes (identificate la 10% până la 15% din cazuri).
Alţi germeni implicaţi în apariţia prostatitelor sunt reprezentaţi de germeni Gram-pozitivi precum: Enterococii (răspunzători pentru 5% până la 10% din cazuri), Streptococii, Staphylococcus aureus, saprophyticus şi alţi stafilococi coagulazo-negativi, dar şi germeni precum Corynebacterium, Chlamydia trachomatis sau Ureaplasma urealyticum.
Există şi factori de risc ce favorizează colonizarea bacteriană a prostatei precum: fimoza, contactul sexual neprotejat, infecţiile de tract urinar inferior, epididimitele acute, refluxul intraprostatic de urină, cateterizarea uretrei sau prezervativele de drenaj folosite pentru incontinenţă urinară, chirurgia transuretrală sau obstrucţia anatomică sau funcţională uretrală ( prin creşterea presiunii în uretra prostatică).
Smartliving: Ce simptome apar în cazul acestei afecţiuni?
Dr. Radu Vrabie: Pentru fiecare dintre categoriile de prostatită există o simptomatologie clinică specifică.
Astfel, la pacienţi cu prostatită acută bacteriană (Categoria I) tabloul clinic este dominat de simptomele unei infecţii de tract urinar inferior precum: durere, sindrom disectazic iritativ şi obstructiv urinar. Durerea este localizată cel mai frecvent la nivel perineal, suprapubian sau la nivelul organelor genitale externe.
Semne de alarmă: Febră, frisoane, vărsături
De asemenea, pot fi prezente în mod frecvent şi simptome precum polachiurie (n.r. cresterea anormala a numarului de mictiuni) , imperiozitate micţională, disurie (n.r. dificultate de a urina), retenţie de urină, iar în cazul diagnosticului tardiv (rar) tabloul clinic poate fi dominat de alterarea stării generale cu febră, frison, vărsături sau chiar manifestări de septicemie cu hipotensiune.