Prof.dr. Alexandru Rafila: „Raportăm de zece ori mai puţine infecţii intraspitaliceşti decât media UE“
0La Bucureşti are loc cea de-a 12-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Microbiologie şi Epidemiologie. Medicii specialişti au vorbit despre care sunt motivele şi consecinţele scăderii vaccinării, precum şi despre faptul că la noi, instituţiile sanitare nu raportează toate infecţiile intraspitaliceşti.
„Scăderea acoperirii vaccinale în România şi în alte ţări a dus la reapariţia unor boli transmisibile care tindeau către eliminare. A apărut epidemia de rujeolă, în Europa şi SUA, cazurile de difterie din Ucraina şi Marea Britanie. În România. acoperirea vaccinală variază între 65 şi 85% la principalele antigene cuprinse în Programul Naţional de Vaccinare. 98% din cazurile de rujeolă din România, 18.500, au apărut la persoane nevaccinate sau vaccinate incomplet!“, a atras atenţia prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Declaraţia a fost făcută în contextul desfăşurării la Bucureşti a celei de-a 12 ediţii a Conferinţei Naţionale de Microbiologie şi Epidemiologie.
Lipsa vaccinării costă enorm sistemul de sănătate
În plus, a adăugat universitarul, gripa a făcut ravagii în sezonul 2018-2019, iar acoperirea vaccinală din România la persoanele peste 65 de ani abia ajunge la 20% faţă de 75 %, proporţie recomandată de OMS. „Majoritatea adulţilor şi copiilor continuă să nu fie vaccinaţi. Acesta determină costuri enorme pentru sistemul de sănătate, produce suferinţe şi decese -199 numai în sezonul precedent. Este clar că trebuie schimbat şi sau completat actualul mod de vaccinare în România, care nu încurajează vaccinarea categoriilor la risc şi a adulţilor şi nu reuşeşte să acopere cererea atunci când există dorinţa populaţiei de a se imuniza. Introducerea vaccinurilor în sistemul de compensare este singura soluţie, aplicată cu succes în celelate ţări din UE.“
Cât priveşte rezistenţa la antibiotice şi infecţiile asociate asistenţei medicale, cunoaştem situaţia reală din România probabil parţial,a mai spus profesorul Rafila. „Raportăm de 10 ori mai puţine infecţii decât media UE, iar bacteriile multi-rezistente izolate în cazul infecţiilor invazive, grave, reprezintă unele din cele mai ridicate procentaje din UE.“
Cum putem rezolva aceste probleme? „Diagnosticul microbiologic în spitale, 24 de ore/7 zile este esenţial pentru a putea cunoaşte şi ţine sub control cele două fenomene. Organizarea cât mai rapidă de laboratoare sau compartimente de microbiologie care să aparţină spitalelor publice, încadrat cu medici microbiologi/medici de laborator care să poată colabora cu epidemiologul şi cu responsabilul de prescrierea antibioticelor din spital - medic de boli infecţioase, pe baza protocoalelor şi pe baza cunosterii situaţiei din fiecare spital reprezintă soluţia problemei.“
Plan naţional de combatere a rezistenţei la antibiotice
Rafila a mai spus că adoptarea unui Plan Naţional de Acţiune în domeniul rezistenţei de antibiotice este imperioasă, iar Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ va începe luna viitoare un proiect finanţat de guvernul Norvegiei care să poată rezolva în mod integrat aceste probleme.
Infecţiile virale prioritare, altele decât gripa - hepatitele virale, infecţia HIV, infecţia cu HPV, tuberculoza şi infecţiile pulmonare sunt pe agenda Conferinţei.
„Informarea şi educarea personalului medical, a publicului sunt esenţiale pentru reuşita programelor de sănătate publică din domeniul bolilor infecţioase. Milităm pentru introducerea cât mai rapidă a educaţiei pentru sănătate în şcolile din România!“, a conchis prof.dr. Alexandru Rafila.
Conferinţa Naţională de Microbiologie şi Epidemiologie a adus la Bucureşti peste 600 de specialişti care lucrează în domeniul bolilor infecţioase: microbiologi şi medici de laborator, epidemiologi, infecţionişti, dar şi reprezentanţi din alte specialităţi care, prin activitatea lor curentă, se confruntă cu această patologie – medici de familie, pediatri, pneumologi şi alte specialităţi.