Prima zi de viaţă, cea mai periculoasă pentru un copil născut prematur

Primele 24 de ore ale unui copil născut prematur reprezintă cea mai periculoasă zi din viaţa sa. În acele momente, un bebeluş născut înainte de termen se confruntă cu cel mai mare risc de deces sau de invaliditate, scrie postul britanic BBC.

Din aproximativ 15 milioane de copii născuţi prematur în întreaga lume, aproximativ un milion dintre ei îşi pierd viaţa anual, în general din cauza complicaţiilor medicale apărute, dar, uneori, şi din cauza centrelor medicale dotate insuficient pentru nevoile lor.

Cei născuţi prematur dezvoltă deseori probleme respiratorii, digestive sau chiar oftalmologice. De asemenea, ei sunt expuşi foarte mult infecţiilor, din cauză că sistemul lor imunitar este aproape inexistent.

Factorii care pot declanşa o naştere prematură au legătură în general cu stilul de viaţă al mamei, însă în unele cazuri se poate vorbi şi despre o predispoziţie ereditară. În medie, un copil născut prematur reuşeşte să supravieţuiască circa 23 de săptămâni, iar dacă trece de această perioadă se poate spune că are şanse foarte mari să trăiască.

Potrivit rapotului „Born Too Soon”, două treimi din toate naşterile premature au loc în doar 15 ţări. India se află în fruntea acestei liste, urmată apoi de Congo, Zimbabwe, Gabon, Pakistan şi Indonezia.

În India, medicii încearcă să diminueze numărul de decese infantile în cazul copiilor născuţi prematur. Majoritatea măsurilor luate au legătură mai degrabă cu igiena, decât cu asistenţa medicală: vizitatorii sunt obligaţi să îşi acopere hainele şi încălţămintea, iar personalul sterilizează până şi hainele nou-născutului.

„Cu cinci ani în urmă rata de mortalitate infantilă a fost de 14 %, însă anul trecut am ajuns la 9,2 la sută, ceea ce cred că e ceva mai bine”, spune medicul Mimi Silveira, potrivit BBC.

O metodă ieftină, folosită deseori de către medici pentru a ajuta copii născuţi prematur, este aceea de a face injecţii cu corticosteroizi mamelor, o substanţă care ajută la maturizarea plămânilor unui bebeluş, chiar înainte de naştere.

De asemenea, în primele minute după naştere, un copil prematur, însă nu numai ei, sunt aduşi la pieptul mamelor, pentru a-şi regla şi menţine constantă temperatura. Chiar dacă poate părea un gest normal, această tehnică a fost folosită pentru prima dată de medicul columbian Edgar Rey Sanabria, în anii 1970, în general din cauza lipsei incubatoarelor.

Şi în România, naşterile premature reprezintă principala cauză de mortalitate infantilă la nivel naţional. Aproximativ 20.000 de copii se nasc anual mai devreme de termen în ţara noastră, potrivit datelor furnizate de Maternitatea Polizu.

Numai în 2012, peste 1.800 de copii născuţi prematur au pierdut lupta cu viaţa, conform asociaţiei „Salvaţi Copiii”.

Poveştile „bebeluşilor de buzunar“ şi ce şanse la viaţă au în România copiii născuţi prematur 

Citeşte şi:

Aproape 2.000 de bebeluşi născuţi prematur au murit anul trecut, în contextul lipsurilor din maternităţi

Mai multe maternităţi din ţară au nevoie de dotări cu aparatură specială care poate salva vieţile copiilor născuţi prematur. Maternitatea Bucur, din Capitală, a primit astăzi un incubator modern.

VIDEO Poveştile „bebeluşilor de buzunar“. Ce şanse la viaţă au în România copiii născuţi prematur

România se situează pe primul loc în Europa la capitolul mortalitate infantilă. Prima cauză a deceselor înaintea vârstei de 5 ani este pneumonia, iar pe locul al doilea sunt complicaţiile asociate naşterilor premature. Medicul Ana Culcer a venit la Adevărul Live să povestească din experienţa ei cu bebeluşii de câteva sute de grame şi despre şansele lor la viaţă în România.

FOTO Cum arătau primele incubatoare din SUA în care erau ţinuţi prematurii

Organizaţia „Salvaţi copiii“ România a publicat pe Facebook câteva fotografii inedite dintr-o secţie americană de îngrijire a prematurilor.