Parodontoza, boala dinţilor sănătoşi
0Frecventă la fumători, parodontoza este o afecţiune a gingiei cu urmări grave asupra dinţilor. Netratată, duce la pierderea danturii şi poate afecta chiar şi osul mandibular.
Bolile gingiilor (sau boli parodontale) sunt infecţii bacteriene ale ţesuturilor şi ale osului ce înconjoară şi susţin dinţii. Netratate, ajung să afecteze ţesuturile de suport ale dinţilor şi osul.
Gingivita este o primă fază a bolii gingivale, care se manifestă prin gingii roşii, inflamate, ce sângerează cu uşurinţă la periaj. Deoarece gingivita nu este dureroasă, majoritatea oamenilor nu urmează tratamentul necesar.
Parodontoza apare când bolile gingiilor progresează. Gingia se desprinde de pe dinţi, în spaţiile create se dezvoltă bacteriile care distrug osul mandibular, dinţii devin mobili şi cad sau trebuie extraşi.
Cauzele apariţiei bolii
Bacteriile sunt cauza directă, dar există o serie de factori care influenţează sănătatea gingiilor. Riscul de îmbolnăvire creşte în următoarele cazuri:
La fumători
La femei în perioada schimbărilor hormonale (pubertate, menopauză sau sarcină)
La cei cu antecedente familiale
Prin folosirea anumitor medicamente, precum anticoncepţionalele, antidepresivele sau medicamentele pentru boli cardiace
În cazul unor boli: diabet, SIDA, leucemie, stres sau o dietă săracă în nutrienţi.
Periajul corect ţine boala departe
Parodontoza, ca de altfel toate bolile gingivale, poate fi prevenită prin menţinerea unei igiene riguroase şi printr-o dietă echilibrată.Obişnuieşte-te să te speli pe dinţi după fiecare masă. Foloseşte periuţe moi ca să nu răneşti gingia, şi paste de dinţi fluorurate.
Periajul trebuie executat corect, pe toate suprafeţele dinţilor, pe limbă şi interiorul obrajilor. Dacă ai dinţii foarte apropiaţi, foloseşte aţa dentară pentru îndepărtarea resturilor alimentare. Periuţa de dinţi trebuie schimbată de 3-4 ori pe an.
Produsele lactate au rol protector
Din alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească cerealele integrale, legumele, fructele şi alimentele sărace în grăsimi şi sare. Laptele şi produsele lactate ajută la îndepărtarea zaharurilor din cavitatea bucală şi protejează împotriva plăcii bacteriene. Evită alimentele cu conţinut mare de zahăr, în special cele lipicioase (stafide, caramele, halviţă).
Renunţă la fumat
Fumătorii sunt de 6 ori mai expuşi bolilor gingivale decât nefumătorii, au probleme mai grave cu gingiile şi nu răspund la tratament.Renunţarea la fumat este dificilă, dar, cu ajutorul medicamentelor, unui program antifumat şi consilierii, poţi reuşi.
Există tratament?
Considerată până nu demult o boală fără leac, parodontoza poate fi acum tratată. Tratamentul e de lungă durată, include mai multe intervenţii chirurgicale şi administrare de antibiotice. Cu cât boala este depistată mai din vreme, cu atât este mai bine.
După tratament trebuie menţinută o igienă riguroasă a gurii printr-un periaj corect, folosirea aţei dentare şi a apei de gură antibacteriene şi prin vizite de control la dentist la 3-4 luni.
Specialistul nostru
Dr. Cristina Răduţoiu
medic primar dentist
Pentru a preveni apariţia parodontozei trebuie să respectaţi în primul rând o igienă orală şi dentară riguroasă. Aceasta presupune periajul dinţilor cel puţin de 2 ori pe zi, folosirea zilnică a aţei dentare şi a apei de gură după periaj.
De asemenea, la fiecare 6 luni trebuie să faceţi o vizită la cabinetul stomatologic pentru o curăţare profesională a dinţilor, care include detartraj şi periaj. Persoanele care lucrează în mediul toxic ar trebui să meargă la medic pentru control chiar mai des, pentru că expunerea la anumite substanţe creşte riscul de apariţie a bolii.
Trebuie menţionat că un factor important în depistarea precoce a paradontozei este examenul complementar, şi anume radiografia panoramică.
Atenţie la efectele secundare
Chirurgia gingiei poate duce la apariţia bacteriemiei (bacterii în sânge). Riscul de infecţie creşte dacă pacientul are valve artificiale sau distruse, o deformaţie cardiacă congenitală, sistemul imunitar deprimat, afecţiuni hepatice.
Ştiai că...
...bolile gingivale măresc riscul atacurilor de cord şi al celor cerebrale?