Oamenii trăiesc mai mult, dar se îmbolnăvesc mai des

Speranţa medie de viaţă a crescut la nivel global, dar suntem nevoiţi să facem faţă tot mai multor boli, a constatat un studiu ce a presupus un imens efort de colaborare la nivel mondial, între aproximativ 500 de specialişti din 50 de ţări.

Documentarea realizată pe parcursul a patru decenii reprezintă cea mai vastă analiză făcută vreodată asupra problemelor de sănătate din întreaga lume, potrivit „National Geographic“.

În 1990, „subponderabilitatea în copilărie“, o afecţiune asociată cu malnutriţia, rujeola, malaria şi alte boli infecţioase, era una dintre cele mai mari probleme ale lumii. În prezent, cauzele principale ce determină îmbolnăvirea adulţilor ţin de alimentaţie:  presiunea arterială ridicată (cauza a 9,4 milioane de decese în 2010), fumatul (6,2 milioane decese) şi alcoolul (4,9 milioane decese).

Veştile bune:

Trăim mai mult: În ultimele decenii, speranţa medie de viaţă a crescut în aproape toate statele lumii, cu excepţia a opt ţări. Din 1970 până în 2010, durata medie de viaţă a crescut, de la 56,4 ani la 67,5 ani la bărbaţi şi de la 61,2 ani la 73,3 ani, în cazul femeilor.

Eforturile de a combate bolile copilăriei şi malnutriţia au avut succes: Decesul în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu aproximativ 60% în ultimele patru decenii.

Ţările în curs de dezvoltare au făcut progrese uriaşe în domeniul sănătăţii publice: Speranţa de viaţă în ţări precum Maldive, Bangladesh, Bhutan, Iran şi Peru a crescut cu aproximativ 20 de ani faţă de 1970, iar în ţări ca Angola, Etiopia, Niger şi Rwanda, cu 12-15 ani. Aceste rezultate reprezintă un indicator al strategiilor de succes pentru reducerea infecţiei cu virusul HIV, al malariei şi al deficienţele nutriţionale.

Învingem tot mai multe boli infecţioase: Mulţumită îmbunătăţirilor privind igiena şi medicina, rata mortalităţii din cauza bolilor diareice, a infecţiilor căilor respiratorii inferioare, a meningitei şi a altor boli infecţioase comune a scăzut cu 42% faţă de 1990.

Veştile rele:

Bolile non-infecţioase sunt în creştere, provocând două din trei decese la nivel global în 2010. Bolile de inimă şi accidentele vasculare sunt principalele cauze.

Tinerii sunt mai afectaţi: Decesele în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 de ani au crescut în ultimii 20 de ani. Motivele variază în funcţie de regiune, dar diabetul zaharat, fumatul, alcoolul, virusul HIV şi malaria joacă un rol important.

Epidemia HIV/SIDA afectează Africa sub-Sahariană: Speranţa de viaţă a scăzut între unu şi şapte ani în Zimbabwe şi Lesotho, iar decesele tinerilor adulţi au crescut cu mai mult de 500% faţă de anul 1970, în Africa de Sud, Botswana, Zambia şi Zimbabwe.

Bem prea mult: Excesul alcoolului este o problemă continuă în ţările dezvoltate, în special în Europa de Est, unde reprezintă un sfert din totalul bolilor. La nivel global, alcoolul a devenit factorul de risc principal la persoanele cu vârste cuprinse între 15 şi 49 de ani.

Mâncăm prea mult şi ce nu trebuie: Decesele atribuite obezităţii sunt în continuă creştere, cu aproximativ 3,4 milioane în 2010, faţă de cele două milioane din 1990. Similar, decesele atribuite factorilor de risc dietetic şi inactivităţii fizice au crescut cu 50% (4 milioane) în ultimii 20 de ani. În general consumăm prea mult sodiu, grăsimi, carne procesată şi băuturi îndulcite şi insuficiente fructe, legume, cereale integrale, nuci, fibre, calciu şi acizi omega 3.

Fumatul este o problemă de durată: Fumatul, inclusiv cel pasiv, este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile locuitorilor din America de Nord şi Europa de Vest, la fel cum era în 1990. La nivel global, a devenit cea de-a doua cauză principală a bolilor.