Ministrul Sănătăţii anunţă desfiinţarea caselor judeţene de asigurări de sănătate. De ce măsura nu surprinde?
0Anunţul ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, privind desfiinţarea în viitorul foarte apropiat a caselor judeţene de asigurări de sănătate publică şi a direcţiilor judeţene de sănătate confirmă discuţiile apărute încă din decembrie anul trecut, când Nicolăescu, cel mai longeviv ministru al Sănătăţii din 1990 încoace, revenea în fruntea Ministerului.
Totuşi, intenţia nu a făcut obiectul unei dezbateri publice, aşa cum se obişnuieşte în situaţii similare – de exemplu, introducerea asigurărilor de sănătate private, măsură prioritară în proiectul de lege din 2012, a fost unul dintre cele mai discutate subiectele de-a lungul întregului an.
Referitor la măsura anunţată azi, Nicolăescu a subliniat că principalul avantaj al implementării ei este realizarea de economii la buget. În actuala structură, casele judeţene de sănătate sunt subordonate CNAS (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate). Anual, CNAS alocă fonduri de circa patru miliarde de euro pentru finanţarea sistemului de sănătate, în timp ce aportul MS se rezumă la 1-2 miliarde de euro.
Anunţul vine în aşteptarea prezentării pachetului de bază, care trebuie să fie gata în următoatele câteva luni şi va putea oferi o imagine de ansamblu a posibilităţilor statului în ceea ce priveşte sănătatea asiguraţilor. ”Este foarte important să avem un pachet de bază în cel mai scurt timp, pentru a stabili clar ce cheltuieli cu sănătatea îşi poate permite statul să acopere”, spunea secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat, într-o discuţie de luna trecută cu ”Adevărul”.
Totodată, această măsură aminteşte de zvonurile potrivit cărora tabăra liberală a alianţei USL ar fi de acord inclusiv cu desfiinţarea CNAS, decizie ce ar duce automat la introducerea asigurărilor private complementare, majoritatea românilor fiind în acest caz beneficiari ai unei asigurări sociale minimale. Aceasta ar putea oferi accesul la programe naţionale, prevenţie şi asistenţă de urgenţă.
Eugen Nicolăescu, politician liberal, a mai deţinut acelaşi portofoliu şi în timpul guvernării Tăriceanu (peste trei ani). Principala schimbare pe care a generat-o în sistem a fost reducerea contribuţiilor pentru asigurările de sănătate sociale, de la 12,5% la 10,7%. În ultimele luni, creşterea contribuţiei pentru aceste asigurări a făcut obiectul câtorva discuţii, însă nu a fost prezentată o poziţie oficială. Totuşi, la sfârşitul anului trecut, când ministru era actualul secretar de stat Raed Arafat şi mâna dreaptă a lui Nicolăescu (el l-a şi adus în 2007 în minister), acesta a declarat într-o dezbatere cu presa că o creştere cu un procent a contribuţiilor ar fi o bună soluţie pentru creşterea finanţării în sistem.
Această măsură ar putea atrage cu sine alte probleme, una dintre ele fiind reducerea suplimentară a colectării contribuţiei la asigurările de sănătate, în prezent aceasta fiind de numai 56%. Aproximativ nouă milioane de români contribuie la asigurările obligatorii de sănătate. Dintre aceştia, 6,5 milioane sunt angajaţi, două milioane sunt liber profesionişti, iar 0,5 milioane fac parte din categoria de pensionari cu pensii ce depăşesc 750 de lei.