Metode simple prin care te poţi feri de gripă şi răceală

Pe 7 februarie, autorităţile din România au declarat epidemia de gripă. Pe întreg teritoriul au fost raportate peste 7.000 de cazuri de gripă clinică, răspândite pe întreg teritoriul ţării, dublu faţă de cele raportate în săptămâna precedentă. Numărul  deceselor a juns la 18.

La nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost de 171.081, cu 17,5% mai mare comparativ ce cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent.

Simptome precum dureri de gât, de cap, febră mare,dureri musculare, tuse, apărute dintr-o dată indică o gripă. Semnele răcelii au un debut mai puţin intens şi includ de regulă dureri de cap şi de gât şi nas înfundat.

În timp ce gripa trece în circa o săptămână, viroza poate dura şi 10 zile. Însă, gripa lasă în urmă o stare de slăbiciune a organismului din care ne revenim în câteva săptămâni. Asta dacă nu avem boli asociate sau nu suntem în vârstă. Viroza, în schimb, ne face să ne simţim mai rău preţ de câteva zile. Durera de cap este însă un simptom comun atât gripei, cât şi virozei. La fel şi tusea.

Pneumonia însă este o complicaţie a gripei. Tusea persistentă, febra înaltă, respiraţia scurtă trebuie să ne trimită imediat la medic.

Atât gripa cât şi viroza pot duce la infecţii ale sinusurilor. Cel mai evident semn sunt secreţiile nazale modificate, de culoare galben sau verde. Durerile de cap devin mai puternice la fiecare mişcare, la fiecare efort, cât de mic.

Ambele afecţiuni sunt produse de virusuri, astfel că se tratează cu antivirale. Doar dacă apar suprainfecţiile bacteriene este nevoie şi de antibiotic.

Metoda cea mai simplă pentru a nu răspândi virusurile şi la alte persoane este să ne apălăm des pe mâini, cu apă caldă şi săpun timp de 20 de secunde. Potrivit unor studii citate de site-ul de ştiri medicale webmd.com, doar 5% din persoane se spală pe mâini suficient de mult cât să omoare germenii şi doar doi din trei se mai obosesc să utilizeze săpunul.

Dacă apa şi săpunul nu ne sunt la îndemână şi am strâns mâna cuiva care părea bolnav, gelul bactericid este soluţia de urgenţă, susţine Charles Gerba, biolog la Universitatea din Arizona. Cel mai eficinte sunt cele care conţin 60% alcool. Nu este nevoie să exagerăm cu folosirea lor, ci doar să le utilizăm de două ori pe zi, după ce utilizăm transportul în comun, atunci când am ajuns acasă sau înainte de masă.

O altă soluţie de a nu lua germeni este de a apăsa butonul de evacuare a toaletei cu propsopul de hârtie. Acest loc este unul dintre cele mai contaminate suprafeţe dintr-o toaletă. Utilizarea aceluiaşi prosop pentru a deschide uşa toaletei este o idee la fel de bună, potrivit lui Gerba.

O idee mai puţin bună este folosirea uscătorului pentru mâini, Aceasta pentru că studiile au arătat că maşinăria nu este doar zgomotoasă, dar şi împrăştie germenii de 1.300 mai repede decât prosopul de hârtie.

Un alt gest simplu – acela de a nu ne atinge faţa – este de natură să ne protejeze de infecţie. Virusurile pătrund în corp prin mucoasele de la nas, ochi şi gură. Studiile făcute au arîtat că un adult îşi atinge faţa, în medie, de 16 ori pe oră.