Medicația inhalatorie la copii. Dr. Craiu: „După 10 ani, am reușit să conving că dexametazona injectabilă nu se utilizează în aparatul de nebulizat”

Dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu“ din București, a făcut publice rezultatele unui studiu realizat alături de mai mulți colegi și publicat recent în prestigioasa revistă Children. Conform acestuia, părinții copiilor cu boli cronice respiratorii respectă mai mult recomandările medicale și folosesc mai riguros medicația inhalatorie, comparativ cu părinții copiilor ce prezintă boli respiratorii ocazionale. Studiul arată și ce medicamente folosesc părinții fără indicație.

Un total de 1.825 de părinți au participat la studiul realizat de Alina Angelica Ciolpan, Mihai Craiu, Andreea Pușcașu, Valentina Daniela Comănici și Mihai Alexandru Borcan. Datele au fost colectate prin intermediul unui chestionar distribuit prin intermediul platformei Spitalul Virtual pentru Copii. Au fost colectate date demografice, informații privind utilizarea medicamentelor inhalatoare, sursele de prescriere, aderența și percepțiile asupra tratamentului.

Bolile respiratorii – o cauză semnificativă de morbiditate și mortalitate la sugari și copii

Afecțiunile respiratorii reprezintă o cauză semnificativă de morbiditate și mortalitate în rândul sugarilor și copiilor, spun autorii studiului. Mai mult, între 1990 și 2017 s-a înregistrat o creștere de aproape 40% (39,5%) a bolilor respiratorii cronice. Cele mai frecvente la populația pediatrică sunt: astmul, crupul, bronșiolita și pneumonia, acestea reprezentând un sfert din totalul consultațiilor medicale pediatrice.

„Piatra de temelie a administrării medicamentelor în bolile respiratorii prevalente este terapia medicamentoasă inhalatorie, care oferă beneficiile unui debut rapid al acțiunii medicamentului, un indice terapeutic îmbunătățit și diminuarea efectelor secundare sistemice. Această metodă se bazează pe un dispozitiv capabil să producă un nor de particule mici care rămân în aer datorită vitezei lor terminale scăzute de depunere, permițându-le să fie inhalate și depuse în căile respiratorii”, se arată în articolul citat.

Cele mai frecvente dispozitive utilizate pentru administrarea medicamentelor inhalatorii includ inhalatoarele presurizate cu doze măsurate (pMDI), inhalatoarele cu pulbere uscată (DPI) și nebulizatoarele. Cele mai frecvente medicamente utilizate cu aceste dispozitive includ bronhodilatatoarele inhalatorii și corticosteroizii pentru astm și respirație șuierătoare recurentă, epinefrina pentru crup și antibioticele inhalatorii, soluția salină hipertonică și medicamentele mucolitice pentru fibroza chistică.

Cu ce frecvență se utilizează terapia inhalatorie

Din datele privind antecedentele medicale de boli respiratorii s-a stabilit că doar 7,34% dintre copii au fost diagnosticați cu o boală respiratorie cronică. Astmul a fost cea mai prevalentă afecțiune, afectând 73,13% dintre copiii diagnosticați și 5,36% din totalul copiilor, urmat de respirația șuierătoare recurentă (14,17%) și pneumonia recurentă (2,98%). Alte afecțiuni raportate de părinți au inclus boli pulmonare interstițiale, atelectazie pulmonară, bronșiectazie, bronșiolită recurentă, bronșită recurentă, displazie bronhopulmonară, fibroză chistică și malformație adenomatoidă chistică congenitală.

Analizând datele, autorii studiului au concluzionat că 71,89% dintre copii au primit medicamente inhalatorii cel puțin o dată în viață. Tratamentele au fost administrate în principal o dată sau de două ori pe an și mai puțin frecventă a fost administrarea medicamentelor inhalatorii de cinci până la șase ori pe an, observată în 8,88% din cazuri. Administrarea lunară a fost observată în doar 3,23% din cazuri.

Soluțiile saline au fost cel mai des folosite (75,92%). Alte tratamente inhalatorii au inclus bronhodilatatoare inhalatorii, corticosteroizi inhalatori și epinefrină nebulizată.

„O proporție mai mică de copii au fost tratați cu dexametazonă, acetilcisteină și acid hialuronic”, se precizează în articol.

Medicația inhalatorie a fost administrată predominant folosind un nebulizator - 74,15%, urmat de un inhalator cu doză măsurată (MDI) - 19,95%, un inhalator cu pulbere uscată (DPI) Turbuhaler - 5,57% și un DPI Diskus - 0,32%).

Nebulizatorul cu ultrasunete a fost preferat, urmat de nebulizatorul cu jet și nebulizatorul cu plasă.

„O mică parte dintre părinți sau tutori legali au optat independent pentru acest tratament”

Datele cu privire la modul cum a fost ghidată administrarea medicației inhalatorii la copii de către profesioniștii din domeniul medical arată că în majoritatea cazurilor tratamentul inhalatoriu a fost recomandat de un medic pediatru - 62,35%, urmat de un pneumolog - 26,09%, un medic generalist - 7,51%, un otorinolaringolog - 2,34%) și un alergolog - 1,29%. „Cu toate acestea, o mică parte dintre părinți sau tutori legali au optat independent pentru acest tratament sau s-au bazat pe sfaturi din surse online, familie sau prieteni - 2,82%”, se mai arată în articolul citat.

„Dintre cei 1.216 respondenți, 876 (72,03%) au primit o recomandare medicală pentru fiecare caz de utilizare a terapiei inhalatorii. Cu toate acestea, 27,38% dintre părinți sau tutori legali au raportat că utilizează acest tip de tratament parțial la recomandarea medicului și parțial independent. Doar 0,57% au ales medicația inhalatorie fără nicio recomandare medicală”, mai arată autorii.

Cum percep părinții eficacitatea terapiei inhalatorii

Datele privind percepția părinților referitor la eficacitatea și efectele secundare ale medicamentelor inhalate (au răspuns acestor întrebări 1.187 părinți) arată că 873 de persoane (73,54%) au raportat o îmbunătățire a stării de sănătate a copiilor. 23,50% și-au exprimat satisfacția parțială, iar 35 de respondenți (2,94%) nu au indicat nicio îmbunătățire a stării de sănătate.

O altă cifră importantă este cea privitoare la raportarea efectelor secundare: 91,65% nu au raportat probleme asociate cu utilizarea medicamentelor inhalatorii. „Printre restul de 99 de respondenți (8,34%), plângerile au inclus tahicardie (36,36%), agitație (26,26%), erupție cutanată (18,18%), tuse persistentă (12,12%) și, mai rar, disfonie, tremor, tulburări de creștere, candidoză orală, durere, pneumonie și cefalee”, mai menționează autorii.

Părinții au fost întrebați și despre ce alte tratamente le-au fost recomandate pentru bolile respiratorii, fiind primite răspunsuri atât de la participanții care utilizează, cât și de la cei care nu utilizează medicație inhalatorie.

„În cazul detresei respiratorii la copii, aceștia au primit medicație alternativă în procent de 31,29% (n = 486). Aceștia au menționat remedii naturale și homeopatie (n = 240, 49,38%), umidificarea aerului (n = 211, 43,41%), spray-uri nazale (n = 173, 35,59%), tratament antihistaminic (n = 37, 7,61%), antibiotice (n = 30, 6,17%), medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (n = 29, 5,96%) și, în procente mici, montelukast, N-acetilcisteină și imunomodulatori orali”, se menționează în articol.

Soluțiile saline, cel mai des utilizate fără indicația medicului

În ce măsură părinții își tratează copiii, în cazul de față folosind terapii inhalatorii, fără a urma sfatul unui medic a fost un alt aspect important cercetat în studiu.

„Cercetarea noastră se concentrează în special pe medicamentele inhalatorii, un subiect deosebit de sensibil din cauza mai multor aspecte: cunoștințe limitate ale părinților cu privire la această formă de tratament, utilizarea foarte frecventă, variabilitatea ridicată a dispozitivelor disponibile pe întreaga perioadă de vârstă pediatrică. Studiul nostru a concluzionat că în România, 71,89% dintre copii au un istoric de utilizare a medicamentelor inhalatorii acasă, 62,35% dintre aceste prescripții provenind de la medici pediatri. Aceste constatări se aliniază cu cercetările efectuate în Franța, unde 83,1% dintre copii au primit medicamente respiratorii, 63% dintre prescripții fiind de la medici generaliști. În plus, în rândul copiilor cu boli respiratorii cronice, astmul a fost cea mai răspândită afecțiune în care s-au utilizat medicamente inhalatorii (9,8% comparativ cu 5,36% în studiul nostru, probabil datorită prevalenței mai mici a astmului în România comparativ cu Franța)”, arată autorii articolului.

Diferențele intervin în ceea ce privește tipurile de medicamente utilizate. În România părinții folosesc mai puțin frecvent corticosteroizi inhalatori și β2-agoniști cu acțiune scurtă, în schimb au folosit predominant soluții saline, cu o rată substanțială de utilizare - 75,92%. „Efortul nepretențios de a procura acest medicament fără prescripție medicală poate explica modelele sale predominante de utilizare, pe lângă inocuitatea percepută. Cercetarea noastră coroborează aceste constatări, indicând faptul că utilizarea soluției saline este adesea asociată cu surse non-medicale, cum ar fi familia, prietenii sau informațiile online ( p=0,003). Deși doar 2,82% dintre îngrijitori au raportat că urmează sfaturi non-medicale, există o tendință vizibilă în cadrul populației românești de a utiliza medicamente inhalatorii parțial pe bază de automedicație (27,38%). Acest lucru sugerează că, în urma unei consultații medicale pentru o afecțiune respiratorie, părinții pot reproduce în mod inexact același tratament pentru boli respiratorii ulterioare care au în comun unele dintre caracteristicile clinice prezente în episoadele anterioare. Acest lucru ar putea fi explicat printr-un alt studiu axat pe populația românească, care atribuie această tendință de automedicație deficitului de servicii medicale și educației sanitare limitate, adăugând că unii farmaciști eliberează cu ușurință medicamente eliberate pe bază de rețetă”, mai arată autorii.

Beneficiile potențiale ale soluției hipertonice inhalatorii includ reducerea duratei de spitalizare, ameliorarea simptomelor și scăderea ratelor de internare la copiii cu bronșiolită acută și episoade acute de wheezing, plus o contribuție substanțială la tratamentul fibrozei chistice, arată medicii, însă utilizarea soluției saline hipertonice fără prescripție medicală prezintă și aceasta „riscuri potențiale care par a fi ignorate de majoritatea respondenților noștri”, atrag atenția autorii studiului.

„Printre efectele secundare notabile se numără durerile în gât, dificultățile de respirație, tusea spastică și bronhospasmul. Utilizarea soluțiilor saline hipertonice poate crește producția de secreție bronșică, ceea ce este deosebit de nesigur pentru copiii mici, care pot avea lipsa capacității de a expulza eficient sputa, crescând astfel riscul de bronhospasm sau infecții ale tractului respirator inferior. Mai mult, dintre îngrijitorii chestionați, 31,29% au raportat că utilizează tratamente alternative pentru afecțiunile respiratorii ale copiilor. În special, 49,38% au indicat utilizarea remediilor naturale și a homeopatiei, un rezultat care se aliniază cu studiile anterioare asupra populației din România, unde 59% dintre îngrijitori au folosit tratamente cu plante medicinale, iar 31,84% dintre părinți au folosit remedii homeopate”, mai arată autorii studiului.

Investigația, mai menționează autorii, constituie cel mai mare studiu național de până acum care explorează percepțiile părinților cu privire la medicamentele administrate prin inhalare. Are însă și limitări, principala fiind „designul său online, transversal, auto-raportat, care poate introduce erori de selecție și reamintire”. Și folosirea anumitor termeni medicali utilizați în chestionar, mai greu de înțeles de către părinți, ar fi putut duce la o eroare de raportare.

„Studiile viitoare ar putea replica lucrarea actuală pentru a evalua impactul inițiativelor continue de conștientizare și educație diseminate prin intermediul platformelor de socializare - în prezent, sursele de informații cel mai frecvent accesate de către părinți”, mai precizează medicii.

Principalele concluzii

În ultimul deceniu, adecvarea, aderența și complianța la tratamentele inhalatorii s-au îmbunătățit pentru copiii din România, arată datele prelucrate în cadrul studiului, chiar dacă automedicația și tratamentele alternative persistă, fiind influențate de factori culturali și de educație medicală limitată.

„Îmbunătățirea educației parentale prin intermediul unor platforme digitale accesibile, precum Spitalul Virtual pentru Copii , poate reduce practicile inadecvate și poate îmbunătăți rezultatele în mediile cu resurse limitate.

În prezent, părinții copiilor cu boli cronice din România demonstrează o aderență și o dependență mai bună la terapia prescrisă în comparație cu publicațiile anterioare și pot fi încurajați să se implice activ în tratamentul copiilor lor prin intermediul instrumentelor de socializare”, au conchis autorii.

Medicul pediatru Mihai Craiu, inițiatorul Spitalului Virtual pentru Copii, a punctat în mesajul prin care a anunțat publicarea studiului că „în România, în ciuda limitelor educaționale, se pare că totuși putem învăța ceva”.

„După 10 ani am reușit să conving suficient de multe persoane că dexametazona injectabilă nu se utilizează în aparatul de nebulizat. Procentul din 2024 este undeva lângă 3%”, a notat dr. Craiu. Medicul a subliniat că încă avem foarte multă automedicație administrată pe cale inhalatorie, sub formă de nebulizare, și a evidențiat că părinții copiilor cu boli cronice respiratorii respectă mai mult recomandările medicale și folosesc mai riguros medicația inhalatorie, comparativ cu părinții copiilor ce prezintă boli respiratorii ocazionale.

„Circa 6% din cei peste 1.800 de părinți implicați în studiu au copii cu maladii respiratorii cronice. Deci cam câte 2 în fiecare clasă mare”, a mai atras atenția medicul.