Măsuri de adoptat dacă ai răcit

Strănut, nas care curge, febră? Cel mai probabil, este vorba de răceală,  una dintre cele mai răspândite boli din lume. Pentru a fi pregătit să-ţi combaţi inamicul, este mai bine să îl cunoşti.

Cunoscută şi ca guturai sau viroză, răceala comună este o infecţie de origine virală a nasului şi gâtului. Printre cei mai frecvenţi microbi care o cauzează se numără rinovirusul (aproape jumătate din cazuri) şi coronavirusul (20%). Iniţial, virusul incriminat se fixează pe mucoasa nazală sau pe cele ale gâtului, determinând un proces inflamator. Ca urmare, se instalează simptome precum durerea de gât, strănuturile, senzaţia de nas înfundat şi secreţiile nazale.

Un adult face, în medie, 2-5 episoade de răceli pe an, această infecţie respiratorie fiind mai frecventă la copii (care se pot îmnolnăvi chiar şi de 10 ori anual), la cei cu diverse boli şi la vârstnici, care au un sistem imunitar vulnerabil. Organismul uman încearcă de mai multe ori pe an să atace virusurile care produc răceală. Cu o imunitate slăbită, avem riscuri mai mari de a ne îmbolnăvi.   

De ce răcelile sunt mai frecvente iarna

Răcelile nu sunt produse de frig, aşa cum se crede, însă temperaturile scăzute sunt o cauză indirectă. În sezonul rece, petrecem mai mult timp în spaţii închise, ceea ce contribuie la răspândirea virusurilor. În plus, aerul din casă este mai uscat. Acest lucru duce, implicit, la uscarea mucoasei nazale, care devine mai sensibilă în faţa infecţiilor. De asemenea, frigul în sine slăbeşte imunitatea.

Răceala se transmite, de obicei, prin contactul cu secreţiile celui bolnav (strângerea mâinilor sau atingerea obiectelor folosite de persoana infectată).

Acţionează de la primele simptome!

În cele mai multe cazuri, răceala poate fi tratată acasă. În plus, dacă iei măsuri cât mai repede, îi poţi reduce durata. În principiu, o răceală nu ar trebui să dureze mai mult de o săptămână.

■ Spală-te cât mai des pe mâini, cu apă caldă şi cu săpun, mai ales după ce îţi sufli nasul. Această măsură ajută la prevenirea îmbolnăvirii celor din jur (familie, colegi);

■ Pentru nas, foloseşte şerveţele de unică folosinţă, pe care le arunci;

■ Hidratarea mucoasei nazale se face cu ajutorul serului fiziologic şi a apei de mare; suflă-ţi nasul cât mai des.

■ Consumă multe lichide calde (supă de pui, ceai) şi apă. Hidratarea ajută la fluidizarea mucusului, precum şi la uşurarea eliminării lui. De asemenea, aburii ajută la desfundarea nasului;

■ Evită cafeaua şi alcoolul, pentru că deshidratează;

■ Odihneşte-te cât mai des posibil, somnul este esenţial pentru susţinerea imunităţii;

■ Calmează durerea de gât cu gargară cu apă călduţă şi sare.

Află pe clicksanatate.ro ce medicamente poţi lua şi când trebuie să te adresezi medicului!

Ce proprietăţi curative au îmbrăţişările

Acneea poate fi semnul unor boli tiroidiene