Lupta COVID cu COVID: O echipă de cercetători propune o nouă terapie COVID-19 care utilizează o versiune sintetică a virusului SARS-CoV-2

Cercetătorii de la Universitatea Penn State, din SUA, au conceput o dovadă de concept pentru un tratament împotriva COVID care arată „ce se întâmplă dacă virusul COVID-19 ar putea fi folosit împotriva. Echipa a creat o versiune sintetică a virusului SARS-CoV-2  una inofensivă, dar care poate să blocheze creşterea virusului real, ceea ce ar putea duce la eliminarea atât a virusului cauzator de COVID, cât şi a celui sintetic.

„În experimentele noastre, am arătat că virusul SARS-CoV-2 – cel provocator de boală – permite replicarea şi răspândirea virusului sintetic, ceea ce, în schimb, duce la propriul declin”, explică Marco Archetti, profesor asociat de biologie la Penn State, într-un comunicat al universităţii, publicat de revista ştiinţifică EurekAlert!. 

 O versiune a acestui construct sintetic ar putea fi folosită ca terapie antivirală pentru COVID-19.

Archetti a explicat că, atunci când un virus atacă o celulă, el se ataşează de suprafaţa celulei şi îşi injectează materialul genetic în celulă.  Aceasta este apoi „păcălită” să reproducă materialul genetic al virusului şi să-l împacheteze în virioni, care ies din celulă şi merg să infecteze alte celule. 

Virusurile „cu interferenţă defectă (DI)”, comune în natură, conţin deleţii mari (mutaţie genetică caracterizată prin ştergerea – dispariţia – unui fragment de la nivelul unui cromozom, n.red.) în genomul lor, care afectează adesea capacitatea de a-şi replica materialul genetic şi a-l împacheta în virioni.  Cu toate acestea, genomii DI pot  îndeplini aceste funcţii dacă celula infectată deţine şi material genetic de la un virus „sălbatic”. În acest caz, genomul DI poate seturna replicarea genomului virusului sălbatic şi mecanismele lui de răspândire. 

„Aceste virusuri defective sunt precum paraziţii unui virus sălbatic”, a spus Archetii, explicând că atunci când un genom DI utilizează maşinăria unui genom sălbatic, poate inclusiv să invalideze creşterea genomului virusului sălbatic. 

În noul studiu, publicat la 1 iulie în jurnalul PeerJ, Archetti şi colegii săi au descoperit că genomul sintetic defectiv se poate replica de 3 ori mai rapid decât genomul sălbatic, rezultând o reducere a încărcăturii virale a virusului sălbatic la jumătate, în doar 24 de ore. 

Archetti a spus că, deşi reducerea cu 50% a încărcăturii de virus pe care au observat-o peste 24 de ore nu este suficientă în scopuri terapeutice, probabil, pe măsură ce genomii DI cresc în frecvenţă în celulă, scăderea cantităţii de virus de tip sălbatic ar duce la dispariţia atât a virusului, cât şi a genomului DI, deoarece genomul DI nu poate persista odată ce a distrus virusul de tip sălbatic.

El a adăugat că sunt necesare însă mai multe experimente pentru a verifica potenţialul acestui tratament antiviral (SARS-CoV-2 Dls) ca tratament antiviral, sugerând că experimentelear putea fi repetate pe linii celulare pulmonare umane şi împotriva unora dintre tulpinile mai noi ale SARS-CoV-2.

Mai mult, a spus el, ar trebui construită o metodă eficientă de administrare a tratamentului.  Într-o lucrare nouă, încă nepublicată, echipa de cercetători a folosit nanoparticule ca vector de administrare şi a observat că încărcătura virală scade cu mai mult de 95% în 12 ore.

În alte lucrări, încă nepublicate, echipa de cercetători a folosit acum nanoparticulele ca vector de administrare şi a observat că virusul scade cu mai mult de 95% în 12 ore. 

"Cu unele cercetări suplimentare, şi mici ajustări, o versiune a acestui DI sintetic ar putea fi utilizată ca auto-terapeutică pentru COVID-19.