Video INTERVIU Medic, despre importanța vaccinului antigripal: „Cel dedicat vârstnicilor susține sistemul imunitar“. Care este diferența între o simplă răceală și gripă

România se confruntă din nou cu provocările sezonului gripal. În sezonul 2023-2024, doar aproximativ 20% dintre românii cu vârsta de peste 65 de ani au ales să se vaccineze împotriva gripei pentru a se proteja. 

Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), țara noastră este departe de obiectivul de 75% rată de vaccinare în rândul populației vulnerabile, sugerat de organizație. „Weekend Adevărul“ a discutat cu dr. Daciana Toma, medic primar Medicină de Familie și vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), despre impactul major pe care îl are vaccinarea antigripală în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani și noua formulă de vaccin dedicată acestora. De asemenea, dr. Toma a explicat care sunt complicațiile severe pe care le provoacă gripa la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, cum funcționează mecanismul de apărare oferit de vaccin și unde se poate face imunizarea.

„Weekend Adevărul“: Mai întâi, care sunt diferențele dintre gripă, răceală și guturai?

Dr. Daciana Toma: Răceala și guturaiul sunt, de fapt, același lucru. De multe ori discut cu pacienții care spun că au răcit și cred că au făcut o viroză. Ei bine, răceala este, într-adevăr, generată de o viroză, având în vedere că 99% dintre răcelile obișnuite sunt cauzate de virusuri. Partea bună este că simptomele se limitează, în general, la căile respiratorii superioare, deci nu apar semne sistemice și sunt auto-limitate. Așa cum știm din experiențele anterioare, te aștepți ca răceala simplă să treacă în aproximativ șapte zile. Dar cum îmi dau seama că este gripă? În cazul ei, starea generală este cea care predomină. Apar simptome la nivelul căilor respiratorii superioare, dar și simptome generale, cum ar fi febră mare, dureri musculare, frisoane și o stare generală alterată. Este important să menționez că pot apărea complicații atât în cazul răcelii, cât și în cazul gripei, nu doar în cazul gripei. Dacă un pacient mă sună și îmi spune: „Doamnă doctor, nu mă simt bine, sunt înfundat. Cred că am gripă“, i-aș răspunde: „Îmi pare rău pentru tine, dar nu e gripă. Dacă doar te dor mușchii și ai nasul curgând, asta nu înseamnă că ai gripă, deoarece nu ai simptome generale specifice“. În infecțiile respiratorii acute banale, cum ar fi răceala, simptomele apar treptat. Pe de altă parte, pacienții cu gripă deseori își descriu starea ca și cum ar fi fost loviți de un tren. Pot spune: „Ieri nu aveam nimic, dar acum nu mă pot ridica din pat“. Asta este mai probabil să fie gripă. Diagnosticul corect se face, desigur, prin testare, dar, din păcate, mulți pacienți se simt atât de rău încât nu reușesc să vină la cabinet sau să-și cumpere un test. Astfel, ajungem să spunem că este mai probabil să fie gripă, dar fără să avem confirmarea printr-un test.

Care este simptomatologia gripei?

Pe de o parte, avem simptomele respiratorii, dar cele care sunt cu adevărat semnificative sunt febra, frisoanele, durerile musculare și starea generală alterată. Cel puțin acestea ar trebui să fie prezente în momentul în care te simți rău, nu doar că ai o tuse sau ești înfundat. Dar în momentul în care ai simptomele astea generale, cel mai probabil e gripă. Sigur, poate fi și COVID-19 – să ne amintim că, din păcate, n-am scăpat de el. În momentul în care testăm, vedem că lucrurile sunt complicate. Și COVID-ul poate veni cu simptomatologie ușoară sau cu o simptomatologie generală.

Medicamentele simptomatice, un mare ajutor

Până ne vaccinăm, cum ar fi indicat să ne pregătim pentru sezonul de gripă?

Abordarea terapeutică e cam aceeași, fie că vorbim de gripă, fie de răceală. Dacă ne gândim să facem diferența între gripă și COVID, nu am cum să le confund. De exemplu, dacă vă curge un pic nasul, îl aveți înfundat și vă ustură în gât, o să vă spun clar că aia nu e gripă. Ceea ce e important e să ne gândim că în fiecare an avem sezon de gripă – din noiembrie și până în februarie, martie sau chiar aprilie, în funcție de vreme și de circulația oamenilor. Aceste elemente sunt constante, deci trebuie să ne pregătim. Este important să avem în casă medicamente simptomatice, adică ce știu că a mai funcționat altădată, când am avut o răceală. Până la urmă, medicația de bază este cea pe care o administrăm într-o răceală, în funcție de simptome. Dar trebuie să avem medicația respectivă și să avem în minte că putem preveni toate aceste neplăceri prin vaccinare.

De ce începe vaccinarea antigripală în luna octombrie?

Sezonul gripal începe cumva în noiembrie în România și durează 2-3 săptămâni până când, după vaccinare, organismul dezvoltă un nivel de anticorpi suficient de puternic ca să lupte cu virusul. Noi ne dorim ca, în momentul în care organismul vine în contact cu virusul, să fie pregătit. Și nu doar să fie pregătit în luna noiembrie, pentru că atunci ai zice: „Bun, și de ce nu ne-am vaccinat în septembrie?“. Tocmai pentru că am spus anterior că sezonul de gripă durează până în primăvară. Îmi doresc ca organismul să fie cât mai mult timp pregătit să facă față întâlnirii cu virusurile gripale.

Cele mai multe decese, la vârstnici

Putem spune că persoanele de peste 65 de ani sunt cele mai vulnerabile în fața gripei?

Da. Există cifre care ne arată ce se întâmplă la nivel european. În sezoanele gripale din anii trecuți au fost anual aproximativ 50 de milioane de cazuri de gripă și aproximativ 70.000 de decese. Ceea ce este foarte important de menționat este că, deși avem cazuri de gripă predominant la copii și la adulții tineri, cele mai multe decese sunt înregistrate la vârstnici. Ca adult tânăr, care ai tot echipamentul necesar, lupți cu organismul tău și te aperi cât poți mai bine de virus. Însă, când vorbim de o persoană vârstnică, organismul reacționează diferit. Nu toți suntem la fel. Am pacienți de 80 de ani care sunt vioi și brilianți la minte, având toate abilitățile ca o persoană de 50 de ani. Totuși, după 65 de ani, indiferent de dorința noastră, începe procesul de îmbătrânire. Nu se întâmplă la toată lumea în același ritm și nu afectează toate organele simultan, dar, încet-încet, începem să îmbătrânim. E suficient să ne uităm cum arată pielea și cum funcționează organele. Sistemul imunitar începe să îmbătrânească și nu mai are capacitatea de a lupta la fel cum lupta la 40 de ani. Este foarte important acest aspect: la persoanele peste 65 de ani, pe lângă îmbătrânirea sistemului imunitar, apar și bolile cronice, ceea ce complică lucrurile. Totul devine mai greoi prin faptul că aceste boli complică reacția organismului, medicația pe care o luăm pentru ele și pot duce la complicații atunci când faci gripă.

Care sunt cele mai dure complicații pe care gripa le poate provoca la persoanele vulnerabile, de peste 65 de ani?

Cea mai frecventă complicație este, fără îndoială, pneumonia. Putem vorbi și despre alte complicații, cum ar fi meningita, miozita sau rabdomioliza, dar acestea nu sunt la fel de frecvente, mai ales în rândul populației generale. Totuși, la populația vârstnică, aceste complicații sunt mult mai probabile. În plus, pacienții cu patologii cardiovasculare au un risc de 8 până la 10 ori mai mare de a face infarct în contextul gripei, comparativ cu situația în care nu ar fi infectați. De asemenea, riscul de spitalizare crește semnificativ în cazul vârstnicilor care contractează gripa, mai ales dacă au și diabet. În aceste situații, devine evident cât de periculoasă poate fi gripa. Așa cum am menționat, numărul cel mai mare de cazuri se înregistrează la adulții tineri, dar spitalizările și decesele se concentrează în principal în rândul persoanelor vârstnice, care de obicei au și boli cronice. Un alt aspect important legat de complicațiile bolii: nu întotdeauna mă îngrijorează complicația propriu-zisă a bolii. Da, aceasta este îngrijorătoare, dar la fel de importante sunt situațiile în care pacienții nu au pe nimeni care să le aducă mâncare sau medicamente. În astfel de cazuri, recomandăm să cheme salvarea și să meargă la spital, pentru că nu pot gestiona boala singuri acasă. În plus, există riscul să își dezechilibreze tratamentele pe care le iau pentru bolile cronice. De exemplu, în perioada pandemiei, mulți doreau să ia dexametazonă, care este un medicament excelent, dar trebuie administrat corect. Niciodată nu am recomandat să fie luat acasă fără supraveghere medicală deoarece poate provoca dezechilibre grave, cum ar fi tensiunea arterială sau glicemia scăzută. Este important să înțelegem că nu doar complicațiile gripei în sine sunt periculoase, ci și combinațiile necorespunzătoare de medicamente, luate după ureche. Mulți pacienți ajung să supradozeze paracetamolul sau alte medicamente fără să realizeze că riscul de a-și agrava starea este mare. Când vaccinul antigripal îți oferă protecție, chiar dacă faci boala, treci mult mai ușor prin ea. Nu spun că nu se poate întâmpla ca un pacient vaccinat să facă gripă, dar de obicei cazurile sunt mai ușoare. N-am avut pacienți care să fie vaccinați și să dezvolte forme grave de gripă. Poate au avut simptomatologie de infecții respiratorii, dar nu gripă propriu-zisă.

„Cel dedicat vârstnicilor susține sistemul imunitar“

Vaccinul antigripal este cea mai bună formă de prevenție pentru persoanele vulnerabile. Există un vaccin dedicat acestora?

Da, există, și, din fericire, este disponibil și pe piața românească. Aceste vaccinuri nu sunt o noutate, încercările de a le aduce pe piață sunt mai vechi, dar acum sunt disponibile. În acest moment avem vaccinuri adaptate fiecărei grupe de vârstă. De exemplu, există vaccinuri pe care le putem folosi exclusiv la copii și alte vaccinuri pe care le putem administra oricui. Acum avem un vaccin destinat special persoanelor vârstnice, gândit pentru a susține funcționarea sistemului imunitar. Acesta conține o doză mai mare de antigene, ceea ce stimulează organismul să lupte mai puternic împotriva virusului.

Totuși, multe persoane spun „dar dacă am făcut vaccinul, de ce m-am mai îmbolnăvit?“...

Sunt două lucruri diferite. Primul lucru: nu orice răceală este gripă. De multe ori, pacienții confundă o răceală severă cu gripa. Dacă discutăm în detaliu despre simptome, realizăm că, de fapt, au avut o răceală, nu gripă – s-au chinuit cu nasul curgând și dureri în gât, dar nu a fost gripă. Al doilea aspect: chiar și în cazul în care faci gripă, vaccinul nu oferă o protecție de 100%, dar oferă o protecție într-un procent foarte mare. Nu există niciun vaccin cu eficiență absolută, dar protejează într-o mare măsură. În plus, dacă faci boala, ai șanse mai mari să treci printr-o formă mult mai ușoară decât dacă nu ai fi fost vaccinat. Noi recomandăm cu tărie vaccinarea vârstnicilor.

Vaccinarea categoriilor vulnerabile, esențială

Ce presupune sistemul de compensare a vaccinurilor?

În acest moment, grupele vulnerabile clar au gratuitate, deci compensare 100% la vaccinuri. Vorbim de copii, gravide, pacienții cu majoritatea bolilor cronice obișnuite. În ceea ce privește vaccinul despre care discutăm acum, cel dedicat persoanelor vârstnice, pacienții cu vârsta peste 65 de ani beneficiază de compensare 100%, adică acest vaccin este gratuit. Se administrează o singură doză, la fel ca celelalte. Diferența față de vaccinurile obișnuite, folosite la adulți și chiar la copii, constă în doza mai mare de antigen, care ajută un sistem imunitar mai slăbit să lupte mai eficient cu virusul. Este extrem de esențială vaccinarea tuturor persoanelor care se încadrează în categoriile vulnerabile. Totuși, nu trebuie să uităm importanța vaccinării adulților sănătoși pentru că, deși aceștia, dacă fac gripa, vor trece mai ușor prin boală, sunt deseori vectori care duc virusul acasă, în medii unde locuiesc şi persoane vulnerabile. Când un adult tânăr face gripă trece prin momente în care, de multe ori, își spune că mai bine era sănătos și la muncă decât acasă simțindu-se rău. Așa îmi povestesc pacienții, iar eu sunt convinsă că așa e. Acesta este motivul pentru care chiar recomandăm vaccinarea și pentru persoanele care nu fac parte din categoriile vulnerabile. Îi felicităm pe cei care nu sunt vulnerabili, dar trebuie să fie conștienți de protejarea celor de acasă.

Cum se obține vaccinul?

Pacientul primește o rețetă de la medicul de familie, ridică vaccinul de la farmacie și apoi se întoarce la medic pentru administrarea vaccinului.

Vaccinare și după recuperarea din gripă

Mai sunt grupe de vârstă pentru care vaccinul este gratuit?

Singura grupă care nu beneficiază de compensare sunt adulții cu vârsta între 19 și 44 de ani care nu au boli cronice, deci trebuie să-și achiziționeze vaccinul la preț întreg. În schimb, adulții între 45 și 60 de ani, chiar dacă nu au boli cronice, beneficiază de o compensare de 50%, ceea ce este foarte încurajator. Avem acces la vaccin și ar fi păcat să nu profităm de această oportunitate, mai ales să-l facem la timp. Dacă am ratat startul sezonului, oricând pe parcursul acestuia merită să ne vaccinăm, pentru că protecția este esențială în lunile ce urmează. Începând cu luna octombrie, vaccinarea ar trebui să fie cât mai rapidă, pentru că sezonul gripal începe în noiembrie și e bine să fim pregătiți.

Dacă se întâmplă ca o persoană vârstnică să facă gripa, poate să se vaccineze după ce se recuperează?

Da, se poate vaccina. Este important de menționat că gripa nu lasă imunizare. Nu e ca alte boli care oferă protecție naturală după ce le-ai făcut. Am avut cazuri în care pacienții au făcut gripă de mai multe ori în același sezon, fără să înțeleagă de ce. De aceea, după ce organismul s-a recuperat, este bine să te vaccinezi pentru a preveni un alt episod de gripă, chiar dacă suntem în același sezon gripal.

Chiar dacă este februarie, vaccinarea mai poate fi făcută?

Da, și dacă este februarie, vaccinarea antigripală încă poate fi utilă.