Înnoieşte-ţi aerul din casă cu purificatoare verzi!

Plantele de interior nu doar că înfrumuseţează căminul, dar ne şi îmbunătăţesc starea de sănătate. Află care dintre ele „filtrează“ aerul din încăperi şi îi cresc gradul de oxigenare.

Pereţii casei tale nu sunt nici pe departe o barieră în calea aerului poluat de pe stradă. Ba, din contră, în spaţiile închise respiri un aer între două şi cinci ori mai poluat decât cel din exterior, dacă ne luăm după studiile care monitorizează calitatea acestuia.

În casă respirăm un amestec de aer din exterior, ce conţine poluanţi din trafic şi din construcţii, cu aer de interior, care are în „compoziţie" spori de mucegai şi diverse microorganisme.

În condiţiile în care petrecem tot mai mult timp în interior, ca rezultat al urbanizării, ar trebui să ne asigurăm că aerul pe care-l respirăm este de bună calitate. Plantele de apartament pot fi un ajutor în acest sens, dar numai dacă ştim pe care dintre ele să le alegem, pentru că nu toate sunt „filtre" bune.

„Plantele au efect benefic asupra sănătăţii prin reducerea poluării. Ele absorb excesul de ozon şi oxizii de azot, consumă dioxidul de carbon şi eliberează oxigen, absorb pe suprafaţa frunzelor particule aeropurtate de polen şi de praf, reducând astfel cantitatea de microparticule în aerul respirat", spune Camelia Berghea, medic primar alergologie-imunologie clinică de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Dacă ţi-ai schimbat de curând mobila şi mocheta, alocă un colţ de cameră pentru un palmier. Mai ales o specie anume, numită palmier-bambus (Chamaedorea seifrizi), purifică aerul de formaldehidă, o substanţă chimică folosită în producţia mobilei din PAL. Ea se mai găseşte în mochetă şi în fumul de ţigară.

Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului a încadrat formaldehida printre substanţele cu potenţial cancerigen. Ea a fost asociată îndeosebi cu un risc mai mare de leucemie şi de cancer nasofaringeal.

Inhalată în concentraţie mare, formaldehida poate provoca, de asemenea, probleme de respiraţie (mai ales în cazul celor cu astm sau cu bronhopneumopatie obstructivă cronică) şi tulburări neurologice.

O altă specie de palmier, Palmierul Doamnei (Rhapis excelsa), poate reduce concentraţia de amoniac din aer. Produsele de curăţat şi lemnul tratat cu această substanţă sunt principalele surse de poluare din casă. Amoniacul are efect iritant pentru sistemul respirator, pentru piele şi pentru ochi.

Crinul păcii, bun contra smogului

Găsim această floare delicată, care seamănă cu o cală, în aproape orice florărie. Spathiphyllum wallisii, cum este numit în latină crinul păcii, se întreţine uşor, nu trebuie să-i alocăm un spaţiu mare, precum palmierului, şi ne oferă un aer proaspăt, purificat de chimicale precum amoniacul, benzenul şi acetonele.

Benzenul provine din gazele de eşapament şi este pe lista substanţelor cancerigene, iar acetonele provin din vopseluri (inclusiv din oje) şi pot produce iritaţii ale nasului, ochilor, dar şi probleme ale sistemului nervos.

„Dracenele (Dracaena deremensis) par să fie plantele cu cea mai mare capacitate de înlăturare a benzenului din aerul de interior. Hortensia (Hydrangea macrophylla), aloe vera şi specii de ficus (Ficus microcarpa) sunt alte câteva exemple de plante care pot să reducă nivelul de compuşi organici volatili, cum este benzenul", mai spune medicul alergolog Camelia Berghea. Aşadar, dacă ferestrele ţi se deschid spre o stradă cu trafic intens, acestea sunt plantele pe care ar trebui să le ai în casă. 

Ce flori trebuie să evite persoanele alergice

Plantele de interior pot să ne facă uneori mai mult rău decât bine. Unele dintre ele, cum sunt unele specii de ficus (ficusul plângător - Ficus benjamina), de yucca, iederă sau de palmieri, declanşează unor persoane urticarii de contact, rinite alergice şi chiar astm.

Înainte de a cumpăra o plantă de interior, trebuie să iei în calcul şi faptul că ea va fi o sursă de spori de mucegai, care declanşează şi ei alergii. „Plantele de interior cu flori nu reprezintă surse importante de polenuri. Ele sunt mai rar implicate în generarea unor reacţii alergice", spune medicul alergolog Camelia Berghea.