Infecţiile intraspitaliceşti fac 90.000 de victime pe an în Europa. Unul din 20 de pacienţi europeni contactează o infecţie în timp ce este internat în spital

Milioane de infecţii contactate în spital sunt înregistrate în Europa pe durata unui an, ele provocând moartea a mii de oameni, scrie New Scientist. Această problemă a fost dezbătută aprig în România, recent, după ce mai mulţi răniţi în incendiul din Colectiv, precum şi mai mulţi bebeluşi bolnavi au murit din cauza infecţiilor intraspitaliceşti.

Primul studiu realizat vreodată care analizează infecţiile dobândite în spital, în clinicile europene, a constatat că impactul combinat asupra sănătăţii al acestor infecţii este de două ori mai mare decât impactul combinat al 32 de infecţii capturate în afara spitalelor, inclusiv gripa, HIV şi tuberculoza.

Studiul a analizat datele de la 1.149 de spitale din 30 de ţări europene. Acesta estimează că între 2011 şi 2012 mai mult de 2,5 milioane de infecţii dobândite în spital au fost înregistrate în toată Europa. Acest lucru înseamnă că unul din fiecare 20 de pacienţi a prins o infecţie pe durata şederii sale în spital. Se estimează că aproximativ 90.000 de oameni au murit din această cauză.

"Cele mai frecvente au fost infecţii ale tractului urinar, infecţii chirurgicale şi pneumonie, fiecare reprezentând 20 la sută din numărul total de cazuri", a declarat liderul studiului, Alessandro Cassini, de la Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor din Solna, Suedia.

"O parte semnificativă a infecţiilor a fost legată de proceduri şi dispozitive care sunt elemente esenţiale ale medicinii moderne, cum ar fi ventilaţia mecanică sau catetere în vene sau în tractul urinar", spune Cassini. "Aceste proceduri pot fi salvatoare, dar, de asemenea, ocolesc barierele de apărare importante ale organismului şi predispun pacienţii la infecţii", a precizat el.

Pe lângă faptul că ele au cauzat 90.000 de decese, infecţiile au condus, de asemenea, la apariţia unor probleme sau a unor handicapuri pe termen lung, inclusiv tulburări cognitive şi fizice şi stres post-traumatic.

Cassini estimează că aproximativ o treime dintre infecţii pot fi prevenite printr-o mai bună igienă, detecţie şi control îmbunătăţit al infecţiilor. "Este necesar să fie intensificate eforturile de prevenire şi control al infecţiilor capturate în spitale europene, pentru a face aceste locuri mai sigure", spune el.

Iadul infecţiilor intraspitaliceşti

13 tineri care au murit în urma tragediei Colectiv în spitalele din Capitală au decedat din cauza unor bacterii foarte agresive pe care le-au contactat în spital. Dosarele lor au fost făcute publice de medicii din patru spitale, ele fiind obţinute de site-ul tolo.ro.

De asemenea, spitalul Judeţean Suceava a fost în centrul unui scandal după ce trei nou născuţi au decedat în urma unor infecţii intraspitaliceşti. În primăvara acestui an, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a descoperit bacteria Pseudomonas spp în 60% dintre probele recoltate din secţiile neonatologie şi obstetrică-ginecologie ale Spitalului Judeţean Suceava. Probele au fost prelevate după ce un copil a murit la 29 de ore de la naştere, iar al doilea a murit la şapte zile, după ce starea lui s-a agravat şi a fost transferat la Spitalul de Copii din Iaşi. În august, un al treilea bebeluş născut la spitalul sucevean a decedat în condiţii suspecte, după ce a contactat o infecţie intraspitalicească.

Multe alte persoane au raportat, de asemenea, pe parcursul acestui an, că acum duc o viaţă de chin după ce de multe ori simple proceduri medicale le-au ”oferit” şi o bacterie care le-a afectat sistemul imunitar şi de care nu mai pot scăpa.

În România, medicii nu raportează numărul real al infecţiilor intraspitaliceşti, pentru a menţine performanţa spitalelor.