Importul paralel, o soluţie care funcţionează în Europa şi care ajută pacienţii
0Comerţul paralel se bazează pe principiul liberei circulaţii a mărfurilor şi a contribuit la dezvoltarea pieţei interne a Uniunii Europene în condiţiile în care medicamentele au preţuri diferite între statele membre şi circulă dintr-o piaţă naţională în alta.
Plecând chiar de la denumirea “paralel”, în discuţia publică au existat semne de întrebare legat de modul în care se desfăşoară fenomenul, dacă este controlat de autorităţi şi dacă are beneficii asupra consumatorilor. În comunicările publice, Comisia Europeană a lămurit sensul termenului “paralel”, indicând că procesul de comercializare are loc pur şi simplu în afara sistemului tradiţional de distribuţie al producătorului, în paralel cu aceasta.
Distribuţia paralelă de medicamente se desfăşoară la nivel european de mai mult de 40 de ani. La începutul comerţului paralel, medicamentele se importau din Italia pentru piaţa din Germania şi Marea Britanie. Ulterior, din ce în ce mai mult, medicamentele au fost tranzactionate din Grecia şi Spania în ţările Scandinave. Pentru o perioadă distribuţia paralelă a operat din Sud către Nord, dar în ultimii 15 ani , ajutată de existenţa unei Pieţe Unice Europene, distribuţia paralelă a devenit o activitate “intra-europeană”. Aproape toate ţările Spaţiului Economic European, unde nu există bariere de comerţ , beneficiază de fluxuri de intrare sau ieşire de distribuţie de paralelă.
Beneficiile distribuţiei paralele sunt de două tipuri: economii directe şi economii indirecte. Economiile directe sunt reprezentate de suma economisită prin cumpărarea de medicamente la preţuri mai mici, distribuite paralel în locul celor originale. Economiile indirecte sunt mai greu de cuantificat, dar includ aspecte cum sunt reducerea preţurilor produselor originale datorită competiţiei cu produsele distribuite paralel. Economiile directe se acumulează la sistemul de asigurări de sănătate şi de sănătate publică în fiecare ţară care beneficiază de distribuţia paralelă. Conform studiului “Impactul economic al importului paralel de farmaceutice”, elaborat de Centrul pentru servicii de cercetare aplicata în sănătate şi de evaluare tehnologică, al universităţii Southern Denmark, din iunie 2006, economiile indirecte apar datorită competiţiei care duce la descreşterea preţurilor (sau reduceri în creşterile de preţuri sub nivelul aşteptat fără competiţie) ori pentru că existenţa competiţiei duce la limitarea preţurilor (când producătorul decide să reducă preţul la un nivel la care este mai puţin profitabil pentru importatorii paraleli să intre pe piaţă).
Conform datelor făcute publice de asociaţia europeană a distribuitorilor paraleli, importul paralel a generat între 2004-2009 economii directe în Germania, Suedia, Danemarca si Marea Britanie de 2,5 miliarde euro, media anuală a economiilor în această perioadă fiind de 418 milioane EUR pe an. În plus, importurile paralele aduc un element competitiv important mai ales pe segmentul necompetitiv al medicamentelor protejate de patent, un segment de piaţă pe care nu ajung medicamentele generice şi unde nu există competiţie, produsele inovative având o poziţie dominantă.
În România pacienţii nu beneficiază de medicamentele importate paralel la acelaşi nivel ca în majoritatea statelor europene. Spre exemplu, în 2016, ANMDM a eliberat un numar foarte mic de autorizaţii de import paralel - 25, majoritatea pentru medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală.
Care este efectul benefict concret al importurilor paralel pentru pacienţii români ? În 2017-2018, au lipsit printre multe altele şi medicamente pentru tratamentul epilepsiei sau în domeniul oncologic, din cauza că producătorii le-au retras de pe piaţa din raţiuni comerciale - preţul find considerat prea mic în România, iar produsele fiind considerate neprofitabile. Acesta erau însă disponibile în Bulgaria, Grecia, Austria şi Cehia, la preţuri mai mici decât în România, motiv pentru care au fost importate paralel în Romania şi puse pe piaţă de către distribuitorii angro. Sub presiunea concurenţei induse de importul paralel, producătorii care iniţial au retras medicamentele, justificând cu preţul mic şi taxa de claw-back mare, au readus aceste medicamente pe piaţă.
Articol sustinut de ADEM (Asociatia Distribuitorilor Eurepeni de Medicamente)