Îmbunătăţirea accesului la medicamente prin informarea pacienţilor

În ultimii ani, frecvenţa deficitului de medicamente a fost în creştere pentru diferite terapii. Fie că au fost din sfera oncologiei, a bolilor rare, e epilepsiei, imunodeficienţelor sau vaccinuri, aceste medicamente au lipsit temporar de pe rafturile farmaciilor sau chiar lipsesc permanent.

Pacienţii au avut acces la un număr mai mic de medicamente în perioada 2015-2018, comparativ cu anii anteriori, între timp, fiind martorii unor polemici mediatice referitoare la politicile de preţ sau la probleme ale distribuţiei de medicamente sau ale farmaciilor, în ce priveşte aprovizionarea adecvată a populaţiei, fără însă a beneficia de informaţii concrete privind situaţiile de deficit şi alternativele de tratament. Pacienţii sunt adesea ultimul grup care este informat despre o lipsă de medicamente, dar cel mai adesea nu sunt informaţi. Este imperativ ca aceştia să fie informaţi de perturbările din aprovizionare, când nu primesc tratamentul de care au nevoie şi li se ofere o alternativă.

Aşa cum a fost subliniat de miniştrii UE ai sănătaţii în ultimii ani, accesul pacienţilor la medicamente esenţiale şi la preţuri accesibile a fost pus în pericol de „niveluri foarte ridicate şi nesustenabile de preţ şi de retragerea de pe piaţă a produselor care nu sunt brevetate (generice sau inovative ieşite de sub patent). În plus, sunt cazuri în care noile produse nu sunt introduse pe piaţă,  din cauza strategiilor economice ale companiilor din domeniul farmaceutic şi de faptul că guvernele statelor membre au uneori o influenţă limitată în astfel de circumstanţe. 

Lanţul de aprovizionare cu medicamente implică un număr mare de părţi interesate: autorităţile competente naţionale şi europene, producători, distribuitori angro (importatori direcţi sau paraleli), farmacişti, clinicieni şi pacienţi. Toate părţile interesate sunt conştiente de impactul deficitului de medicamente asupra pacienţilor, dar şi de responsabilităţile care le revin în ceea ce priveşte sănătatea publică, făcând paşi în direcţia soluţionării acestor situaţii, în funcţie de legislaţia europeană şi nevoile specifice ale pacienţilor din fiecare stat membru. 

Astfel, introducerea raportărilor privind nivelul stocurilor de medicamente la nivelul fiecarui actor din lanţul de aprovizionare, precum şi înfiinţarea Sistemului European de Verificare a Medicamentelor au rolul de a facilita transparenţa în lanţul de aprovizionare, conferind o perspectivă de îmbunătăţire a modului de gestionare a stocurilor nationale. 

Autorităţile de reglementare naţionale au competenţa deplină de a decide care medicamente sunt compensate şi la ce preţ, în timp ce Comisia Europeană este exclusiv responsabilă de concurenţa medicamentelor pe piaţa UE. Principalul instrument de asigurare a concurentei pe piata medicamentelor brevetate in intreaga Europa este comerţul paralel – import şi export paralel. Aceasta deoarece o piaţă unică nu echivalează cu o piaţă monopolistică. Acesta este motivul pentru care beneficiile distribuţiei paralele de medicamente trebuie cunoscute de către toţi cei interesaţi şi în primul rând, de catre pacienţii şi prescriptori.

Merită discutat exemplul concret al deficitului unor medicamente esenţiale din sfera epilepsiei sau oncologiei, cu care s-au confruntat pacienţii pe parcursul anului 2017, dar şi 2018, din cauza retragerii acestora de pe piaţa noastră din raţiuni comerciale. Preţul acestor medicamente a fost considerat prea mic în România şi prin urmare, nejustificat economic pentru a fi menţinute pe piaţă. Medicamentele erau însă disponibile în ţări vecine, ca Bulgaria sau Grecia, dar şi în Austria şi Cehia, la preţuri chiar mai mici decât în România, motiv pentru care au fost importate paralel în Romania şi puse pe piaţă de către distribuitorii angro, pacienţii putând beneficia în continuare de tratamentelor lor. Mai mult decat atat, sub presiunea concurenţei induse de importul paralel, producătorii care iniţial au retras medicamentele, justificând cu preţul mic şi taxa de claw-back mare, au readus aceste medicamente pe piaţă.

Ce reprezintă alternativa importului paralel? In ce situaţii se justifică importul paralel?

În UE se încearcă în continuare găsirea unei definiţii comune a penuriei de medicamente, cu toate acestea, conceptul de lipsă de medicamente se poate baza pe definiţia discutată la o reuniune de experţi convocată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: lipsesc medicamente atunci când furnizarea de medicamente identificate ca fiind esenţiale de către sistemul de sănătate este insuficientă pentru a răspunde nevoii pacienţilor. 

Această definiţie descrie situaţii în care pacienţii nu pot primi tratamentul prescris sau o alternativă, pentru o perioadă de timp în care sănătatea lor poate fi afectată. Astfel, în cazul medicamentelor ieşite de sub patent, se poate recurge la substituţia generică, iar în cazul medicamentelor înca sub patent sau pe perioada unei protecţii suplimentare a patentului, la medicamentele importate paralel.

În unele state UE, substituirea generică cu cel mai ieftin medicament generic sau produs importat paralel este obligatorie; dacă pacientul refuză, acesta trebuie să plătească diferenţa de preţ dintre cea mai ieftină alternativă şi cea pe care şi-o doreşte; dacă pacientul refuză substitutul, atunci trebuie să plătească diferenţa de preţ dintre cea mai ieftină alternativă şi cea pe care şi-o doreşte. 

În Romania se face import paralel pentru medicamentele fara prescriptie medicala, iar beneficiul este cunoscut deja: pacienţii au astfel acces la variante mai ieftine ale aceloraşi medicamente. In situatia medicamentelor cu prescripţie insa, pacientii nu pot beneficia inca de variantele importate paralel ale medicamentelor, reglementarea pretului acestora fiind tergiversata de ani de zile.  

Prin urmare, comerţul paralel cu medicamente poate avea un impact pozitiv asupra disponibilităţii medicamentelor, atunci când aprovizionarea cu medicamente esenţiale este scăzută sau întreruptă permanent, reprezentând, alături de medicamentele generice şi cele pentru rezolvarea unor nevoi speciale, alternative la fel de viabile. 

Articol susţinut de ADEM România (Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente)