Greşeli în administrarea antibioticelor
0Utilizarea incorectă a acestor medicamente complică evoluţia bolii şi favorizează formarea unor tulpini microbiene rezistente. Specialiştii au atras atenţia asupra acestor pericole cu ocazia Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată pe 18 noiembrie.
„Antibioticele sunt eficiente împotriva răcelii şi gripei", au răspuns peste jumătate din europenii care au participat la un Eurobarometru recent. Această neînţelegere este nu doar frecventă, ci şi periculoasă, în condiţiile în care tot mai multe persoane se tratează, din păcate, fără să consulte medicul.
Rezistenţa la antibiotice este o problemă din ce în ce mai îngrijorătoare la nivel mondial. Potrivit specialiştilor, microbii au evoluat atât de mult încât este posibil ca pe viitor să rămânem descoperiţi împotriva bolilor.
Atenţie la durata de administrare!
O greşeală frecventă care creşte acest risc o reprezintă întreruperea administrării antibioticului odată cu dispariţia simptomelor, adică mult mai devreme de terminarea celor cinci sau zece zile menţionate pe reţetă. Acest gest face ca bacteria să nu fie eradicată din organism, favorizând selectarea de tulpini rezistente, care nu vor răspunde la administrări ulterioare de antibiotic.
Şi nerespectarea orelor de administrare a antibioticelor le scade eficienţa. Aceste medicamente au rate diferite de metabolizare în organism. Administrarea lor la intervale fixe de timp (6-8-12 ore) permite menţinerea unui nivel constant de substanţă în sânge, eficient împotriva bacteriilor.
Nu se folosesc pentru răceală şi gripă
Antibioticele acţionează numai împotriva bacteriilor, ele nu sunt eficiente împotriva virusurilor, şi implicit, nu se administrează în caz de răceală sau de gripă. Acest lucru nu doar că nu va scurta durata bolii, dar va afecta bacteriile sănătoase care trăiesc în organism.
„Dacă se administrează pe cale orală, antibioticele cu spectru larg distrug nu numai agenţii patogeni, ci şi flora intestinală. Ca urmare, intestinul va fi repopulat cu alţi microbi, ce produc îmbolnăvire dacă sunt patogeni", subliniază prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila" din Bucureşti.
De aceea, dacă chiar este necesar un tratament cu antibiotice, medicii recomandă asocierea lor cu medicamente probiotice sau consumul de iaurt.
O altă idee preconcepută care duce la abuzul de antibiotice este aceea că febra semnalează o infecţie bacteriană. În realitate, febra poate semnala şi o simplă răceală.
În plus, diagnosticul de infecţie bacteriană trebuie însoţit de o antibiogramă, investigaţie ce va identifica substanţele la care este sensibil germenul. Luarea unui antibiotic greşit, chiar şi în caz de infecţie bacteriană, întârzie vindecarea şi supune organismul riscului de a suferi de pe urma efectelor adverse ale antibioticului.
Infecţiile căpătate în spital, periculoase
Anul acesta, mesajul specialiştilor vizează şi folosirea prudentă a antibioticelor în mediul spitalicesc. Infecţiile contractate în timpul internării sunt periculoase tocmai pentru că aceşti germeni au dezvoltat rezistenţă la o clasă largă de antibiotice. În plus, ele acţionează asupra unor organisme slăbite de boală, cu un sistem imunitar deprimat.