Grăsimea abdominală, pericolul invizibil. Medic: afectează ficatul și pancreasul, crește dramatic riscul de diabet și boli cardiovasculare

Grăsimea abdominală nu reprezintă doar o preocupare legată de aspectul fizic sau de kilogramele în plus, ci constituie un adevărat factor de risc pentru sănătatea metabolică, avertizează dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă.

Medicul explică faptul că adevăratul pericol vine din grăsimea viscerală – depozitul adânc, situat între organele interne, „un țesut metabolic activ, care influențează puternic sănătatea întregului organism”. „Grăsimea viscerală produce inflamație, afectează ficatul și pancreasul, perturbă hormonii și crește dramatic riscul de diabet și boli cardiovasculare”, spune dr. Nechifor.

Concluziile sale sunt susținute de studii publicate în reviste ISI, precum Journal of Obesity, unde cercetătorii arată că excesul de grăsime intraabdominală este un predictor puternic al rezistenței la insulină și inflamației cronice.

În practica clinică, medicul observă tot mai des pacienți cu greutate aparent normală, dar cu un nivel ridicat de grăsime viscerală. „Circumferința abdominală ne oferă primul indiciu”, explică el.

„Chiar și o diferență de câțiva centimetri poate schimba complet profilul de risc”, susține dr. Nechifor.

Cercetările recente aduc și alte concluzii îngrijorătoare. Studii din „Frontiers in Nutrition” demonstrează că distribuția grăsimii este mai importantă decât greutatea totală: un individ normoponderal, dar cu grăsime viscerală ridicată, poate avea un risc metabolic comparabil sau chiar mai mare decât o persoană obeză.

În paralel, date publicate în Journal of Atherosclerosis and Thrombosis arată că grăsimea viscerală prezice mai precis rezistența la insulină decât IMC-ul – indicatorul folosit în mod obișnuit.

Vestea bună este că acest tip de grăsime răspunde rapid la schimbări de stil de viață.  „O scădere în greutate de doar 5–10% poate reduce semnificativ depozitele viscerale”, afirmă dr. Nechifor.

Mersul alert, exercițiile de forță, reducerea zahărului și a carbohidraților rafinați, alături de un somn adecvat, sunt pași simpli, dar extrem de eficienți. „Pacienții sunt surprinși să vadă cât de repede se modifică analizele atunci când sunt consecvenți”, spune medicul.

Printre miturile pe care medicul încearcă să le demonteze cel mai des este și acela că „dacă nu se vede, nu există”.

Realitatea este exact inversă. „Grăsimea care nu se vede este cea mai periculoasă. Ea nu doare, nu deranjează, dar în timp declanșează boli care pot fi prevenite”, susține medicul.

Medicul subliniază că lupta împotriva grăsimii abdominale este, în esență, o luptă pentru prevenție.

„Cu cât înțelegem mai repede acest tip de grăsime, cu atât putem interveni mai eficient. Avem deja date solide din cercetare, acum depinde de noi să le transformăm în acțiuni”, concluzionează dr. Nechifor.