FOTO Descoperire: Copiii autişti au trăsături faciale diferite de cei sănătoşi

Copiii bolnavi de autism au anumite caracteristici faciale care pot indica prezenţa afecţiunii, cum ar fi ochii mai depărtaţi şi gura mai largă, au descoperit cercetării de la Universitatea din Missouri (SUA).

Comparativ cu feţele copiilor cu dezvoltare normală, chipurile celor care suferă de autism au câteva trăsături specifice, au anunţat oamenii de ştiinţă americani.

Citeşte şi:
De ce este autismul mai frecvent astăzi

Dezvoltarea creierului şi a feţei sunt în strânsă interdependenţă. Evoluţia începe încă din stadiul embrionar şi continuă până în adolescenţă. Datorită acestei legături, cercetătorii coordonaţi de profesorul Kristina Aldridge au descoperit diferenţele faciale dintre copiii perfect sănătoşi şi cei care au tullburări de spectru autist.

Savanţii au folosit un software specializat, prin care au creat hărţile tridimensionale ale chipurilor copiilor. Echipa de cercetători a analizat chipurile a 64 de băieţi autişti şi feţele a 41 de copii cu dezvoltare normală, toţi cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani. Camerele de filmat au imortalizat imagini tridimensionale ale capetelor. Colţurile ochilor şi distanţa dintre nas şi buza superioară sunt două dintre cele 17 puncte esenţiale luate ca reper.

Geometria feţei şi a capului a dezvăluit că micuţii care suferă de această tulburare au următoarele trăsături faciale specifice:

- Au faţa mai lată iar ochii sunt situaţi la o distanţă mai mare decât normal

- Regiunea mediană a feţei este mai îngustă, punctele cele mai înalte ale obrajilor fiind mai apropiate de nas

- Au gura şi filtrumul (porţiunea dintre nas şi buza superioară, n.r.) mai late

CLICK pe imagini pentru a mări

Click pe imagini pentru a mări (FOTO: News Bureau University of Missouri)

Profesorul Aldrige a declarat că descoperirea va face ca diagnosticarea tulburării de spectru autist să poate fi efectuată mai devreme. Depistarea timpurie şi începerea terapiei la o vârstă cât mai fragedă sunt esenţiale pentru stimularea dezvoltării copilului şi integrarea lui în mediul social.

Pe de altă parte, cercetătoarea americană a declarat că încă nu există niciun răspuns clar privind cauzele autismului. Specialiştii suspectează atât elementele genetice, cât şi influenţa mediului înconjurător în apariţia afecţiunii de origine neurobiologică.

Totuşi, un copil diagnosticat cu tulburare de spectru autist nu dezvoltă neapărat autism, a atras atenţia Simona Macovei, medic primar psihiatru în cadrul Clinicii de Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din cadrul Spitalului Obregia.

"Tulburare de spectru autist înseamnă că în momentul în care am pus diagnosticul are aspecte din autism. La 7 ani , copilul nu trebuie să fie neapărat un autist, ci poate să aibă ADHD - tulburare de atenţie cu hiperkinezie. Practic, nu reuşeşte să se concentreze, să fie atent. Este dificil şi cu problema asta, dar nu este acelaşi lucru", a declarat medicul psihiatru.

REPORTAJ Autismul în România

Medic psihatru: „Cum poate un părinte cu 10 milioane să susţină terapia unui copil autist?"

Prof. dr. Iuliana Dobrescu: "Am ajuns să avem până la 10 cazuri noi de autism pe săptămână. Este o nenorocire!"

Terapia unui copil autist ajunge şi până la 1.500 de euro

Legea autismului aduce, teoretic, servicii suportate de către stat