FOTO "Am o rudă cu cancer. Voi face şi eu boala?"

Dincolo de tristeţea pe care o resimţim şi de sprijinul pe care trebuie să-l oferim atunci când aflăm că o rudă de sânge a fost diagnosticată cu cancer, ar trebui să ne gândim şi ce implică acest lucru pentru sănătatea noastră.

În ultimii ani, cum numărul persoanelor cu cancer a crescut într-un ritm îngrijorător, în multe familii a apărut cel puţin un caz de îmbolnăvire. Acest lucru aduce, pe lângă problemele propriu-zise, de ordin psihologic, material şi medical, şi semne de întrebare cu privire la propria stare de sănătate.

Mutaţii genetice, în 5-10% din cazuri

Studiile realizate de-a lungul timpului arată că tumorile maligne apar, cel mai adesea, accidental sau ca o consecinţă a stilului de viaţă. Cazurile de cancer declanşat pe fondul unor gene predispozante sunt mai puţine decât celelalte. De altfel, între 5 şi 10% din totalul bolnavilor de cancer au o mutaţie la nivelul ADN-ului pe care au moştenit-o de la tată sau de la mamă şi care i-a predispus la maladie. Acest tip de cancer este denumit de medici „sindrom de cancer familial".

FOTOGALERIE Cum se efectuează o mamografie

Însă cazurile multiple de afecţiuni oncologice într-o familie mai pot avea o cauză: expunerea la factori de risc comuni. În acest sens, poate fi vorba despre fumatul activ sau pasiv, despre mediul poluat de viaţă sau despre o alimentaţie nesănătoasă împărtăşită de toţi membrii familiei, dar şi despre alte obiceiuri nocive.

Cum evaluezi istoricul familial

Pentru a-ţi putea estima, împreună cu un medic, riscul de a suferi de cancer, analizează istoricul medical al bolilor rudelor de pe linie maternă şi paternă.

Probabilitatea ca în familie să existe o genă predispozantă este crescut dacă ai avut mai multe rude de sânge cu aceeaşi formă a maladiei şi dacă vârsta la care ruda sau rudele s-au îmbolnăvit este mai mică de 50 de ani. Este posibil, de asemenea, ca riscul de cancer să fie crescut la persoanele care au avut în familie tipuri diferite ale bolii, dar care au la bază mutaţii ale aceloraşi gene. Cele mai întâlnite forme de cancer familial sunt cel mamar, cel ovarian şi cel colorectal.

Însă cazurile multiple în familie pot apărea şi la cei care suferă de sindromul Cowden (o tulburare asociată cu risc crescut de cancer mamar, uterin, tiroidian şi renal) sau de sindromul Peutz-Jeghers (asociat cu risc crescut de cancer de pancreas, de ficat, de plămâni, de sân, testicular sau uterin).

Teste, începând cu 25 de ani

Persoanele care prezintă unul sau mai multe criterii ce caracterizează sindromul de cancer familial trebuie să înceapă mai devreme decât în mod obişnuit testele recomandate pentru depistarea precoce a bolii respective.

De altfel, luna aceasta a fost publicat un studiu care arată că femeile care au avut în familie cazuri de cancer de sân sau de ovar ar trebui să înceapă analizele specifice încă de la 25 de ani. Este vorba despre ecografiile mamare, dar şi despre mamografii şi de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), în unele cazuri.

Cercetarea, realizată de oamenii de ştiinţă de la Spitalul General din Massachusetts, a relevat că testările ecografice anuale începând de la 25 de ani au crescut speranţa de viaţă a femeilor cu 1,3-1,8 ani. Iar IRM-ul efectuat la fiecare şase luni le-a prelungit viaţa acestora cu 1,5-1,7 ani.

Dacă în familie au existat cazuri de cancer de colon, rudele de gradul I şi II trebuie să înceapă din timp să realizeze, cu regularitate, monitorizarea sângelui în scaun, radiografii cu substanţă de contrast şi colonoscopii.

Se pot efectua analize genetice

De câţiva ani, există posibilitatea şi la noi în ţară să realizăm, la solicitarea unui medic sau din proprie iniţiativă (în cazul unui istoric familial de boală), teste genetice pentru depistarea mutaţiilor care ne predispun la anumite forme de cancer. Astfel, se pot efectua teste pentru identificarea genelor responsabile cu tumorile mamare, de prostată, de colon sau de stomac. Preţurile variază în funcţie de analiză şi de laborator.

Care este riscul familial de tumori mamare

Persoanele care au o rudă de gradul I cu cancer mamar şi ovarian, în acelaşi timp, au un risc de 75-80% de a suferi de una sau de ambele forme de cancer. De asemenea, în cazul în care avem două rude, una cu tumori ovariene, alta cu tumori la sân, riscul este de 70%, iar dacă avem o singură rudă cu cancer de sân sau de ovar care a debutat înaintea vârstei de 50 de ani, riscul este tot de 70%.

Ştiai că...

...cancerul de sân şi cel ovarian pot fi cauzate de mutaţii la nivelul genelor BRCA1 şi BRCA2, care se moştenesc.

...chiar dacă materialul genetic te predispune la cancer, poţi lua măsuri de întârziere sau chiar de prevenire a cancerului, prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

SFATUL SPECIALISTULUI

Identificarea populaţiei cu risc crescut de a dezvolta un anumit tip de cancer a dus, în unele cazuri, la măsuri profilactice chiar radicale cum ar fi mastectomia (îndepărtarea chirurgicală a unui sân), ooforectomia (îndepărtarea unui testicul), rezectia colonica, tiroidectomia (eliminarea tiroidei).

Dar măsurile profilactice curente care se impun sunt: autopalparea frecventă a sânilor începând cu 17-20 de ani, mai ales la fetele cu menstruaţie precoce, prima sarcină la sub 30 de ani, hrănirea la sân cât mai mult posibil, examenul clinic medical şi mamografia sau/şi ecografia, anual, după vârsta de 50 de ani sau chiar mai devreme, ecografia abdominală şi pelviană anual, examen ginecologic anual, markerii tumorali specifici anual, endoscopia colonică anual sau semestrial (0la cei cu polipoză familială) şi consilierea genetică, unde se impune. Dr. Rodica Tudor, medic primar oncologie medicală