Ficatul, centrul metabolic al organismului – de ce sănătatea lui contează în lupta cu diabetul
0Pe 14 noiembrie, cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, ne îndreptăm atenția asupra unui organ deseori trecut cu vederea în conversațiile despre sănătatea metabolică: ficatul.
Ziua Mondială a Diabetului nu este doar un moment dedicat conștientizării acestei boli cronice, ci și o oportunitate de a înțelege mai bine sistemul complex care stă la baza metabolismului nostru. În centrul acestuia se află ficatul1 – un organ esențial, dar deseori ignorat2, care îndeplinește peste 500 de funcții vitale pentru sănătatea generală3.
Deși rar menționat în aceeași frază cu glicemia, ficatul joacă un rol important în metabolismul excesului de glucoză și în menținerea echilibrului energetic al organismului4. Iar când ficatul suferă, întregul sistem metabolic este afectat3,4.
Un organ multitasking: ficatul și rolurile lui esențiale
Ficatul este cel mai mare organ intern și acționează ca un veritabil centru de comandă metabolic. El are un rol important în reglarea nivelului de glucoză din sânge, produce bilă pentru digestie, sintetizează proteine importante, transformă medicamentele în forme utilizabile sau eliminabile, și neutralizează toxinele. În plus, stochează vitamine și minerale, intervine în reglarea hormonilor și susține imunitatea4.
Toate aceste funcții se întrepătrund cu metabolismul glucozei și insulinei, făcând ficatul un partener esențial în prevenirea și gestionarea diabetului zaharat. În mod normal, ficatul preia glucoza din sânge după mese și o stochează sub formă de glicogen. Între mese sau în timpul nopții, eliberarea treptată a glucozei stocate contribuie la menținerea unui nivel glicemic stabil3,4. În prezența unei funcții hepatice alterate – cum se întâmplă în cazul steatozei hepatice asociate disfuncției metabolice (MASLD), cunoscută și ca boala ficatului gras – acest echilibru este afectat5-7.
Diabetul și ficatul gras – o relație bidirecțională
Un ficat sănătos este esențial pentru un metabolism echilibrat. Atunci când ficatul este afectat, abilitatea sa de a stoca și elibera glucoză este compromisă, ceea ce poate duce la dezechilibre glicemice, accentuarea rezistenței la insulină și creșterea riscului de diabet zaharat de tip 25,6. Datele arată că persoanele diagnosticate cu MASLD au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 27. Totodată, aproximativ 70% dintre persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 prezintă și MASLD8. Cu alte cuvinte, aceste afecțiuni adesea coexistă și formează o relație bidirecțională, iar gestionarea eficientă a acestora necesită o abordare cuprinzătoare care să abordeze factorii de risc comuni și complicațiile potențiale6.
În plus, studiile recente arată că această dublă afecțiune crește semnificativ riscul de complicații cardiovasculare și hepatice, precum fibroza, ciroza sau carcinomul hepatocelular, dar riscul de mortalitate prematură9-11.
De ce are nevoie ficatul de atenția noastră?
Pentru că, în ciuda importanței sale esențiale, ficatul rămâne un organ invizibil. Deși sănătatea acestuia are ecou la nivelul întregului organism, ficatul bolnav nu doare. În schimb, el suferă în tăcere, iar simptomele apar abia în stadiile avansate ale bolii12. Potrivit unor date recente, aproximativ o treime dintre adulți suferă în prezent de boala ficatului gras13, iar estimările arată că până în 2040, această proporție ar putea depăși 55% din populația adultă14.
Tocmai de aceea screeningul regulat pentru MASLD – prin analize de sânge și ecografie abdominală15-16 – dar și adoptarea unor măsuri concrete de prevenție sunt importante pentru menținerea stării generale de sănătate a fiecăruia17-18. Diagnosticul precoce poate face diferența între o intervenție eficientă și complicații greu de gestionat, precum dezechilibrele metabolice, tulburările hormonale, inflamațiile cronice și dezvoltarea diabetului zaharat de tip 26-7.
Cum îți poți proteja ficatul și preveni apariția MASLD?
În ciuda riscurilor asociate bolii și a răspândirii sale tot mai rapide19, există totuși și o veste bună: 8 din 10 cazuri de MASLD sunt reversibile dacă sunt identificate și tratate la timp13. Așadar, primul pas este informarea corectă și monitorizarea constantă a stării de sănătate. Vizitele regulate la medic și controalele de rutină sunt un pas important în identificarea timpurie a MASL15,16,20.
Adoptarea unui stil de viață echilibrat joacă de asemenea un rol important: o dietă sănătoasă, cu un conținut redus de zaharuri și grăsimi saturate, alături de activitate fizică regulată, poate preveni acumularea de grăsime în ficat și poate susține echilibrul metabolic general17,21-23. În anumite cazuri, medicul poate recomanda și utilizarea de suplimente hepatoprotectoare, cum ar fi fosfolipidele esențiale, care s-au dovedit utile în susținerea regenerării celulelor hepatice și în reducerea inflamației24.
Nu în ultimul rând, este esențial să limitezi consumul de alcool și să eviți automedicația2,18,19,25-27. Anumite substanțe pot agrava afectarea hepatică, mai ales în prezența unei afecțiuni deja existente2,18,25-26. Îngrijirea ficatului începe cu decizii mici, dar conștiente, luate zi de zi.
Un apel la responsabilitate și informare
De Ziua Mondială a Diabetului, e momentul potrivit să privim dincolo de glicemie și insulină, și să înțelegem că echilibrul metabolic este strâns legat și de sănătatea ficatului. Într-un context în care diabetul afectează tot mai multe persoane19, este esențial să vorbim despre prevenție în termeni largi – iar ficatul trebuie să facă parte din această ecuație. Prin informare, prevenție și monitorizare activă, putem reduce nu doar riscul de diabet, ci și consecințele severe ale unei boli hepatice ignorate.
Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru mai multe informații despre sănătatea ficatului și despre cum vă puteți evalua riscul de MASLD.
Surse bibliografice
1. Kaldis, Philipp. Metabolic dysfunction: The liver and beyond. Research Outreach, 136 (2023). https://researchoutreach.org/articles/metabolic-dysfunction-liver-beyond/. DOI: 10.32907/RO-136-4664566638
2. Karlsen, T. H et al. (2024). The EASL–Lancet Commission on liver health in Europe: prevention, case-finding, and early diagnosis to reduce liver‑related mortality. The Lancet, 403(10436), 1522–1546. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(24)00204-6
3. Columbia University’s Department of Surgery - The liver and its functions; https://columbiasurgery.org/liver/liver-and-its-functions. DOA: 2021.03.02.
4. Johns Hopskins Medicine. Liver: Anatomy and Functions. Published 2019. Accessed on 28th Nov 2022. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/liver-anatomy-and-functions
5. Mantovani, A., Byrne, C. D., Bonora, E., & Targher, G. (2018). Nonalcoholic fatty liver disease and risk of incident type 2 diabetes: A meta-analysis. Diabetes Care, 41(2), 372–382. https://doi.org/10.2337/dc17-1902
6. Tilg, H., Moschen, A. R., & Roden, M. (2017). NAFLD and diabetes mellitus. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 14(1), 32–42. https://doi.org/10.1038/nrgastro.2016.147
7. Hazlehurst JM, Woods C, Marjot T, Cobbold JF, Tomlinson JW. Non-alcoholic fatty liver disease and diabetes. Metabolism. 2016 Aug;65(8):1096-108. doi: 10.1016/j.metabol.2016.01.001.
8. Qadri, S., Yki-Järvinen, H. Surveillance of the liver in type 2 diabetes: important but unfeasible?. Diabetologia 67, 961–973 (2024). https://doi.org/10.1007/s00125-024-06087-7
9. Tomah, S., Alkhouri, N. & Hamdy, O. Nonalcoholic fatty liver disease and type 2 diabetes: where do Diabetologists stand?. Clin Diabetes Endocrinol 6, 9 (2020). https://doi.org/10.1186/s40842-020-00097-1
10. Targher, G et al. “MASLD: a systemic metabolic disorder with cardiovascular and malignant complications.” Gut vol. 73,4 691-702. 7 Mar. 2024, doi:10.1136/gutjnl-2023-330595
11. Kim, K-S et al. (2024). Co‑occurring MASLD and diabetes is associated with increased cardiovascular disease and mortality: a population‑based study. Gastroenterology, 166(6), 1520–1532. https://doi.org/10.1053/j.gastro.2024.01.023
12. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. n.d. Definition & Facts for NAFLD & NASH. U.S. Department of Health and Human Services. Accessed July 17, 2025. https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash.
13. Allen, Alina M et al. “Healthcare and socioeconomic costs of NAFLD: A global framework to navigate the uncertainties.” Journal of hepatology vol. 79,1 (2023): 209-217. doi:10.1016/j.jhep.2023.01.026
14. Younossi, Zobair M et al. The global epidemiology of nonalcoholic fatty liver disease (NAFLD) and nonalcoholic steatohepatitis (NASH): a systematic review. Hepatology 77(4):p 1335-1347, April 2023. | DOI: 10.1097/HEP.0000000000000004
15. EASL–EASD–EASO. (2016). Clinical Practice Guidelines for the management of non-alcoholic fatty liver disease. Journal of Hepatology, 64(6), 1388–1402. https://doi.org/10.1016/j.jhep.2015.11.004
16. National Institute for Health and Care Excellence. (2016). Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): Assessment and management (NICE Guideline NG49). https://www.nice.org.uk/guidance/ng49
17. Zelber-Sagi, S., and Moore, J. B. “Practical Lifestyle Management of Nonalcoholic Fatty Liver Disease for Busy Clinicians.” Diabetes spectrum : a publication of the American Diabetes Association vol. 37,1 (2024): 39-47. doi:10.2337/dsi23-0009
18. Zelber‑Sagi, S., et al. (2023). Lifestyle interventions in nonalcoholic fatty liver disease. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology, 20(11), 708–722. https://doi.org/10.1038/s41575-023-00800-4
19. Riazi K. et al. (2022) “The prevalence and incidence of NAFLD worldwide: a systematic review and meta‑analysis.” The Lancet Gastroenterology & Hepatology, 7(9), 785–801.
20. Chalasani, N., Younossi, Z., Lavine, J. E., et al. (2018). The diagnosis and management of NAFLD: Practice guidance from the American Association for the Study of Liver Diseases. Hepatology, 67(1), 328–357. https://doi.org/10.1002/hep.29367
21. Houttu, V., Csader, S., Nieuwdorp, M., Holleboom, A. G., & Schwab, U. (2021). Dietary interventions in patients with non‑alcoholic fatty liver disease: A systematic review and meta‑analysis. Frontiers in Nutrition, 8, 716783. https://doi.org/10.3389/fnut.2021.716783
22. Keating, Shelley E et al. Exercise and non-alcoholic fatty liver disease: a systematic review and meta-analysis.” Journal of hepatology vol. 57,1 (2012): 157-66. doi:10.1016/j.jhep.2012.02.023
23. American Diabetes Association. (2016). Physical activity/exercise and diabetes: A position statement. Diabetes Care, 39(11), 2065–2079. https://doi.org/10.2337/dc16-1728
24. Dajani AI, Popovic B. Essential phospholipids for nonalcoholic fatty liver disease associated with metabolic syndrome: A systematic review and network meta-analysis. World J Clin Cases. 2020 Nov 6;8(21):5235-5249. doi: 10.12998/wjcc.v8.i21.5235
25. Tacke, F et al. EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines. (2024). EASL–EASD–EASO Clinical Practice Guidelines on the management of MASLD. Journal of Hepatology.
26. Jarvis, H et al. (2022). Does moderate alcohol consumption accelerate the progression of liver disease in NAFLD? A systematic review and narrative synthesis. BMJ Open, 12(1), e049767. https://doi.org/10.1136/bmjopen-2021-049767
27. López‑Pascual, E et al. (2024). Drug‑induced fatty liver disease (DIFLD): A comprehensive analysis of clinical, biochemical, and histopathological data for mechanisms identification and consistency with current adverse outcome pathways. International Journal of Molecular Sciences, 25(10), 5203. https://doi.org/10.3390/ijms25105203