Exerciţii care fac bine inimii
0Nivelurile crescute de colesterol şi de grăsime corporală nu sunt singurii factori care compromit sănătatea cardiovasculară, ci şi sedentarismul. Alergarea uşoară şi mersul cu bicicleta sunt benefice atât pentru a preveni bolile de inimă, cât şi pentru a le ţine sub control atunci când deja s-au instalat.
Potrivit specialiştilor, aproape jumătate din persoanele care mor anual din cauza bolilor cardiovasculare nu erau încadrate de către medici în categoria celor cu risc ridicat de deces, adică aveau tensiunea arterială şi nivelul colesterolului în limitele normale.
„Pentru o estimare corectă a riscului, ar trebui să luaţi în considerare şi alţi factori, cum este, de exemplu, fumatul şi sedentarismul. Nici vârsta înaintată nu este un criteriu corect de estimare a riscului, fiindcă hipertensiunea, de exemplu, evoluează în timp. Astfel, o persoană hipertensivă de 40 de ani putea prezenta un risc încă de la 20 de ani", precizează prof. dr. Dan Gaiţă, coordonator naţional de prevenţie cardiovasculară.
Efort fizic mediu, pe termen lung
Studiile au arătat că protecţia cea mai bună pentru inimă o reprezintă efortul fizic de intensitate moderată, realizat pe termen lung. Extremele sunt dăunătoare inimii: sedentarismul încetineşte metabolismul şi favorizează depunerea grăsimii pe vasele de sânge, iar sportul realizat la nivel de performanţă suprasolicită muşchiul inimii şi îl deteriorează prematur. „Exerciţiile fizice benefice aparatului cardiovascular sunt cele asistate de echipamentele care asigură pedalare, precum ciclismul, dar şi cele care oferă posibilitatea de reglare a efortului în mers, precum banda rulantă sau banda de mers", recomandă medicul Georgiana-Ozana Tache, şef al secţiei de Recuperare la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.
Alergarea şi bicicleta, cele mai benefice
Mersul pe bicicletă antrenează mai ales muşchii picioarelor, dar nu numai. Muşchiul inimii are, de asemenea, de câştigat după o plimbare cu bicicleta. Potrivit Asociaţiei Medicale Britanice, persoanele care pedalează în medie 32 de kilometri pe săptămână prezintă o reducere de 50% a riscului de a suferi de boli coronariene, principalul factor de risc pentru infarct. Explicaţia este că mersul pe bicicletă face inima să bată puţin mai repede (creşte uşor ritmul cardiac), dar într-o manieră constantă, astfel că menţine în formă sistemul cardiovascular.
Alergarea de tip jogging are aproximativ aceleaşi beneficii asupra inimii. „Joggingul este deosebit de util aparatului respirator, schimburilor transmembranare de la nivelul alveolelor pulmonare asigurând creşterea fluxului respirator, cu o bună oxigenare a organismului. Prin urmare, acest tip de mişcare asigură un bun suport metabolic şi asistă efortul fizic desfăşurat, dar este benefic şi pentru sănătatea aparatului cardiovascular", precizează dr. Georgiana Tache.
Sfaturi pentru cardiaci
Exerciţiile pentru cardiaci trebuie să fie moderate. „Joggingul trebuie să asigure dezvoltarea unui efort progresiv, raportat la valorile probei de efort ale unei persoane diagnosticate cu afecţiune cardiacă sau cu hipertensiune arterială. De la plimbare se trece la mers în pas grăbit, apoi la mersul alert şi, în ultimă instanţă, se ajunge la alergare sau jogging", recomandă dr. Georgiana Tache.