Drogurile injectabile, poarta către infectarea cu HIV

Asociaţia Română Anti-SIDA a organizat, în perioada 28-29 noiembrie, o conferinţă cu titlul “Femeia vulnerabilă contează? Trei ani de servicii şi advocacy”, în cadrul căreia reprezentanţii ARAS au prezentat o serie de studii de monitorizare a infecţiei cu HIV.

Una dintre temele dezbaterii iniţiate de reprezentanţii ARAS este aceea a riscurilor asociate consumului de droguri injectabile.

Un studiu realizat în 2003 arată că sănătatea consumatorilor de droguri injectabile din România este periclitată de faptul că deţin prea puţine informaţii cu privire la această dependenţă, precum şi la lipsa unui echipament steril de injectare. 

Datele acestui studiu arată că trei din patru respondenţi au declarat, la momentul respectiv, că utilizaseră o seringă care fusese deja folosită de o altă persoană. Jumătate dintre aceştia au spus că refuzul farmaciştilor de a vinde seringi de insulină oricărei persoane care nu prezintă o reţetă pentru diabet este principalul motiv pentru care mai multe persoane folosesc aceeaşi seringă, riscând să se infecteze cu HIV/SIDA.

Un alt studiu, realizat de ARAS în 2005, arată că femeile care practică sexul comercial se expun bolii din cauză că nu folosesc prezervativul. La momentul acela, rata de utilizare a acestei metode contraceptive era de aproximativ 36%. De asemenea, femeile care practică sexul comercial tind să folosească şi droguri injectabile, iar 40% dintre cele care se droghează folosesc seringile în comun.

Important este ca echipamentele de injectare, susţin reprezentanţii ARAS, să nu fie transmise de la o persoană la alta, indiferent de circumstanţe, motiv pentru care există o serie de “programe de schimb de ace şi seringi”, dintre care unele le distribuie gratuit, iar altele sunt desfăşurate chiar în farmacii.

Reducerea transmiterii virusului HIV nu se face doar prin astfel de programe, ci şi prin înlăturarea directă a problemei : tratarea dependenţei de droguri. Un exemplu de tratament este cel de substituţie, administrat pe cale orală, ceea ce reduce considerabil riscul infectării cu HIV.

Motivul pentru care situaţia consumatorilor de droguri şi a persoanelor care practică sexul comercial este diferită de aceea a altor persoane care trăiesc cu HIV/SIDA este că, potrivit ARAS, sunt, de cele mai multe ori, în afara legii, ceea ce face ca, pentru aceşti oameni, să fie dificil să urmeze un tratament corespunzător.

Potrivit unui raport realizat de Operations Research pe anul 2010, un studiu experimental care viza practicile şi cunoştinţele farmaciştilor referitoare la accesul de echipamente de injectare şi tratamente de substituţie a descoperit că accesul la aceste echipamente este foarte redus. Astfel, din aproximativ 410 farmacii care au la vânzare seringi de unică folosinţă, numai 74 vând aceste produse către utilizatorii de droguri injectabile.

De asemenea, aproape jumătate dintre respondenţi nu ştiu că vânzarea de medicamente substitutive în farmacii pe bază de reţetă este legală, în timp ce 97% dintre aceştia cred că acest tratament trebuie oferit numai în centre speciale, pentru a fi prevenit traficul cu metadonă.

Studiul, care a inclus 500 de farmacii din Bucureşti, arată că majoritatea farmaciştilor consideră că programele de schimb de seringi sunt o formă de încurajare a consumului de droguri, deşi 75% dintre aceştia cred, de asemenea, că astfel de programe sunt eficiente în prevenirea infecţiei cu HIV.

Faptul că dependenţii de droguri sunt încă stigmatizaţi şi marginalizaţi reprezintă una dintre problemele care îi împiedică pe aceştia să aibă acces la servicii medicale. Potrivit Declaraţiei de la Praga, “dependenţa de droguri este o boală definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii(…). Este limpede totuşi că nu există nicio justificare ştiinţifică şi niciun principiu etic pentru a susţine incriminarea unei boli sau pentru a priva cetăţenii de drepturile lor doar pentru că sunt bolnavi”.

Un raport de cercetare al Agenţiei Naţionale Antidrog arată că utilizarea etnobotanicelor pe cale injectabilă a devenit larg răspândită în rândul tinerilor români: unul din şase respondenţi declară că şi-a injectat etnobotanice. De asemenea, creşterea consumului de etnobotanice injectabile este considerată a fi vinovată de creşterea numărului de cazuri de infectare cu HIV. Un studiu în acest sens arată că, în perioada 2010-2012, numărul cazurilor celor infectaţi cu HIV în urma utilizării de droguri injectabile a crescut de la 3% la 19%.

Un articol publicat de Inter Press Service arată că infecţiile cu HIV în rândul consumatorilor de droguri din ţara noastră au crescut în ultimii ani, de la aproximativ trei, patru cazuri înregistrate anual între 2007 şi 2009 la 98 numai în prima jumătate a lui 2012.

În 2011 au fost înregistrate, potrivit aceleiaşi surse, 129 de cazuri noi de infectare cu HIV, iar injectarea a devenit a doua cea mai răspândită formă de a contracta virusul.

“Am estimat că statul român ar trebui să cheltuiască anual patru milioane de euro pentru a sprijini în totalitate programele de schimburi de ace pentru 9.000 de utilizatori de droguri injectabile”, a declarat Valentin Simionov, din cadrul Romanian Harm Reduction, Network pentru IPS. “Se ştie că acesta este preţul pe care statul român îl plăteşte pentru un kilometru de autotradă în unele cazuri”, a completat acesta.