Dr. Cătălin Copăescu, Director Medical Ponderas Academic Hospital: „Doar o treime din persoanele suspecte de cancer colorectal au admis să li se facă o colonoscopie“

Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Director Medical Ponderas Academic Hospital, a vorbit la Adevărul Live despre situaţia pacienţilor din România diagnosticaţi cu cancer colorectal.

În contextul pandemiei, colonoscopia, o investigaţie care permite examinarea intestinului gros, a fost amânată de teama infectării cu noul coronavirus, iar pacienţii cu cancer de colon, rect şi anus au ajuns la spital în faze avansate de boală. Pentru a reduce incidenţa în creştere a cancerului, medicii recomandă să nu amânăm vizitele la specialişti şi să ne facem testele de screening la timp.

Centrul de Excelenţă în Chirurgie Colorectală, din cadrul Ponderas Academic Hospital, este specializat în screeningul, diagnosticarea, tratamentul şi urmărirea pe termen lung a tuturor afecţiunilor oncologice, de la stadiile incipiente ale bolii şi până la cazurile complexe. Toate cazurile oncologice sunt abordate multidisciplinar în cadrul Tumor Board, unde o comisie de specialişti din mai multe departamente analizează fiecare caz şi stabilesc cel mai bun plan de tratament pentru fiecare pacient.

Prezent în studioul Adevărul Live, Prof. Dr. Cătălin Copăescu - Director Medical Ponderas Academic Hospital, a explicat cum s-a ajuns la această situaţie, care este importanţa programelor de screening şi cum au evoluat în ultimii ani procedurile medicale aplicate în astfel de cazuri.

„Educaţia medicală trebuie să înceapă încă din primii ani de viaţă. Trebuie să învăţăm să ne îndreptăm către medic pentru simptome relativ simple, chiar dacă teama de a fi dignosticaţi cu o boală gravă ne face să amânăm. În ultima perioadă a existat o influenţă negativă a acestei boli, extinsă pandemic, asupra tuturor celorlalte patologii pe care le cunoaştem, diagnosticăm şi tratăm de atâtea decenii.“, a explicat Dl. Dr. Cătălin Copăescu.

Adevărul: Care sunt simptomele cancerului colorectal?

Segmentul format din colon şi rect reprezintă ultima parte a tubului digestiv şi are funcţii specifice de preluare a alimentelor, de absorbţie a anumitor substanţe şi transformare a ceea ce rămâne într-un bol fecal. Această funcţie este esenţială pentru existenţa noastră, deci orice tulburare a ei ar trebui să fie sesizată, de la senzaţia de balonare, disconfort, greaţă sau vărsături. Mai mult, prezenţa unei leziuni la nivelul acestui segment produce iritaţie, diaree şi sângerare.

Există şi situaţii în care cancerul colorectal se dezvoltă fără să dea semne. Uneori cancerul colorectal poate fi în spatele unei simple stări de oboseală. Dacă merg să-mi fac analize, voi vedea că am o uşoară anemie, un posibil semn că există o leziune care duce la pierderi de sânge la nivelul tubului digestiv.

Ce analize periodice trebuie să facem şi când sunt recomandate acestea?

Riscul de apariţie a cancerului colorectal este permanent în atenţia sistemelor medicale. Este recomandat ca pacienţii de peste 50 de ani să aibă o investigaţie la nivelul colonului şi rectului măcar o dată la 5 ani. Este adevărat că, mai nou, vârsta a coborât la 45 şi chiar la 40 de ani. Există şi o categorie de persoane care au un risc ereditar şi către ei m-aş îndrepta cu mesajul meu. Este important să identifice dacă au avut în familie pe cineva diagnosticat cu cancer colorectal. Este o invitaţie rapidă către o consultaţie la un gastroenterolog, pentru a identifica posibili factori predispozanţi, iar screeningul peste 45 de ani este obligatoriu.

Sunt mândru să fac parte dintr-un centru de excelenţă în chirurgie colorectală, unde derulăm de câţiva ani un program gratuit de screening, cu o eficenţă ridicată. Majoritatea programelor de screening presupun realizarea unei colonoscopii. Aş vrea să subliniez că astăzi, când această investigaţie se face cu anestezie generală, nu prea avem de ce să ne temem. Pentru cei care evită testarea din teamă, am iniţiat un program de screening cu o tehnică modernă, care se numeşte „Imunochimic Fecal Test (FIT)“. Fragmente din bolul fecal sunt prelevate de pacienţi şi introduse într-un flacon pe care îl vor aduce în clinică. Analizele vor identifica posibila existenţă a sângelui în materia fecală. Astfel, chiar dacă nu am avut simptome, vom identifica din timp existenţa leziunii precanceroase care sângerează.

Rezultatele arată că din miile de pacienţi identificaţi, 30% sunt testaţi pozitiv. Doar o treime din persoanele depistate au admis să li se facă o colonoscopie, chiar dacă aceasta se oferă gratuit în sistem şi este o investigaţie care poate salva viaţa pacientului. Este un cumul de temeri, dar trebuie să realizezi că situaţia nu se schimbă în timp fără să faci nimic. Identificând precoce un cancer, îl putem vindeca în peste 90% din cazuri. Invităm chiar şi persoanele sănătoase să facă un screening pentru identificarea leziunilor canceroase sau necanceroase. Când cancerul colorectal este identificat în stadii avansate, soluţiile terapeutice sunt limitate.

Care este protocolul după diagnosticul de cancer?

După depistarea bolii, fiecare caz de cancer colorectal este discutat într-un Tumor Board multidisciplinar. Este o patologie complexă care are nevoie de o atitudine terapeutică promptă, aliniată nivelului de terapie la nivel internaţional, cu maximă eficienţă pentru tipul de cancer identificat la pacient. Oncologi, chirurgi, radioterapeuţi, radiologi, gastroenterologi, cardiologi şi anestezişti evaluează situaţia fiecărui pacient, orientează pacientul pentru secvenţele terapeutice şi îl urmăresc pentru perioadă nedeterminată.

Cum se tratează cancerul colorectal?

Chirurgia a evoluat, faţă de acum câţiva ani, când se practica o chirurgie mai agresivă, iar pacientului i se făcea anus contra naturii. Acum, prin chirurgia robotică putem îndepărta ţesuturile bolnave fără a deranja din punct de vedere funcţional ţesuturile din jur. În cadrul Centrului de Excelenţă în Chirurgie Colorectală din Ponderas Academic Hospital, afecţiunile intestinale şi colorectale sunt tratate la standarde internaţionale, iar medicii au la îndemână tehnici din ce în ce mai performante, cum este cazul robotului chirurgical da Vinci Xi, care permit rezultate mai bune în tratamentul multor boli, inclusiv în cancerul colorectal. Robotul aduce mai multă precizie şi acurateţe în actul medical, chirurgia minim-invazivă fiind mult mai fină în cazul acestui tip de cancer, iar recuperarea pacientului este mult mai rapidă faţă de laparoscopie.