Diabetul de tip 2 şi atacul de cord silenţios. Cum putem afla că un astfel de eveniment cardiac a avut loc
0Probabil, mulţi se gândesc că atacul de cord este un eveniment care nu poate avea loc fără să ştii. Dar se poate, iar situaţia este mai comună decât am putea bănui.
Se numeşte atac de cord silenţios. I se poate întâmpla oricui, dar persoanele cu diabet zaharat de tip 2 au un risc mai mare. Este posibil ca persoana căreia i se întâmplă să nu simtă nimic sau să aibă semne vagi precum arsuri la stomac sau dureri ciudate. Semnele pot fi atât de mici încât să nici nu fie băgate ăn seamă sau considerate ca fiind parte a înaintării în vârstă.
Dar atacul de cord este o treabă serioasă, indiferent dacă are semne evidente sau nu, potrivit site-ului de ştiti medicale webmd.com. Asta face şi mai importantă prezentarea regulată la medic pentru controale periodice.
Cum de poate fi silenţios?
Unul dintre efectele frecvente ale diabetului zaharat de tip 2 este neuropatia, distrugerea nervilor. De regulă, determină probleme precum paralizie, tremur sau slăbiciune la nivelul membrelor. Dar nu întotdeauna lucrurile se opresc aici.
Pot fi afectaţi totodată şi nervii care ajung la inimă, la vezică sau cei ai vaselor de sânge. Atunci când acest lucru se întâmplă, este foarte posibil să nu existe semnale de alarmă precum durerea sau disconfortul.
Semne ale distrugerii nervilor
Ameţeala sau leşinul intervenit atunci când stăm în picioare, dificultatea de a efectua chiar şi exerciţii fizice banale, problemele la urinare, cele sexuale, transpiraţiile mai bogate decât de obicei sau absenţa lor, problemele de digestie – balonarea şi deranjamentele stomacale pot fi tot atâtea semne care să anunţe prezenţa neuropatiei.
Semne ale atacului de cord silenţios
Unele persoane pot să nu aibă absolut niciun semn, în timp ce, la altele, semnele pot fi trecătoare. Pot fi prezente simptome precum durere, presiune în mijlocul pieptului, care pot duce cu gândul la o indigestie. Dacă nu trec însă sunt semnul unor probleme de sănătate mai serioase. Ce altceva ar mai putea apărea: palme umede fără niciun motiv; ameţeala; oboseala; durerea la nivelul maxilarului, gâtului sau braţului stâng; deranjamentul stomacal; respiraţia scurtă chiar dacă nu acem niciun efort.
Cum ştim că am avut un atac
În urma unui atac de cord silenţios pot interveni anumite schimbări. În unele cazuri, semnele că un atac de cord a avut loc includ oboseală extremă; arsuri la stomac, slăbiciune la nivelul picioarelor; dificultăţi de respiraţie pe care nu le aveam înainte.
În alte situaţii, este doar o chestiune de şansă identificarea unui atac de cord silenţios, care poate fi stabilit la distanţă de luni de zile de la producerea lui, de către medicul cardiolog în urma unor teste specifice. Medicul poate recomanda anumite analize de sânge pentru identificarea unor proteine care sunt prezente atunci când inima a avut de suferit; electrocardiograma sau ecocardiograma.
Un atac de cord silenţios trebuie tratat cu seriozitate pentru că are ca rezultat moartea unei părţi a miocardului, ceea ce afectează buna funcţionare a inimii. Totodată, creşte riscul să aibă loc un al doilea eveniment cardiac, de mai mare intensitate, poate chiar fatal.