Despre tratamentele anticancer care dau speranţă de viaţă celor fără speranţă, la Adevărul Live

De curând, este disponibil şi în România un tratament împotriva cancerului din categoria imuno-oncologiei, o ramură nouă a terapiilor anticancer, care oferă speranţă la viaţă bolnavilor cu cele mai grave forme ale acestei boli.

Ce este şi cum acţionează imunoterapia, care forme de cancer pot fi tratate cu ajutorul acestui tratament, cine are indicaţie principală, care sunt şansele de reuşită şi care sunt diferenţele faţă de tratamentele anticancer clasice aflaţi la Adevărul Live, de la dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, şi de la dr. Răzvan Curcă, medic primar oncolog la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Alba Iulia.

Idei în urma discuţiei:

Dr. Marius Geantă: Imunoterapia este al patrulea pilon esenţial în tratamentul cancerului după chirurgie, radioterapie şi chimioterapie şi terapie ţintită.

Revoluţia în imunoterapie a început în 2010 cu un adevărat val de terapii şi de indicaţii. Vorbim de 6 noi medicamente aprobate din 2010 până acum la nivel internaţional şi de 20 de indicaţii. Adică 20 de tipuri de cancer în care aceste medicamente s-au dovedit utile.

Dr. Răzvan Curcă: Imunologia antitumorală a organismului e pusă la lucru prin imunoterapie printr-un mecanism comun multor tipuri de tumori. Primele date au venit din melanomul malign metastatic.

În acest moment avem înregistrate 6 medicamente: pentru melanomul malign metastatic, pentru cancerul bronhopulmonar, pentru cancerele ORL, pentru cancer de vezică urinară, pentru limfomul Hodgkin şi pentru un tip mai rar de cancer cutanat.

În ceea ce priveşte profilul de siguranţă, studiile au arătat că este mai favorabil, comparativ cu chimioterapia şi, în general, este legată de efecte pe care noi le numim autoimune: imunitatea, în momentul în care reuşeşti să eliberezi frâna pe care o pune tumora, poate să fie, uneori, atât de exagerată încât să atace şi structuri proprii ale organismului. Efectele secundare nu sunt foarte severe şi apar la un număr restrâns de pacienţi şi dacă sunt diagnosticate precoce şi pacientul ştie la ce să se aştepte, lucrurile se pot controla foarte uşor.

Am tratat o pacientă cu cancer renal care epuizase practic tot ce era până acum şi pentru care am depus dosar pentru medicaţie de nevoi speciale şi care a primit aprobare de la Agenţia Naţională a Medicamentului cu 2 ore înainte de înregistrarea europeană. Acum este la 1,6 ani de la tratament şi boala este controlată. Fără terapie, pacienta ar mai fi trăit sub 1 an.

Pe lângă eficienţă şi tolerabilitate superioare există şi posibilitatea unor remisiuni pe termen lung. În melanomul malign metastatic sunt pacienţi care ating supravieţuiri de 10 ani, ceea ce înainte era SF. Sperăm ca acum, cu noile terapii să ajungem să vedem 1 din 4 pacienţi în viaţă, ceea ce este un câştig. Fără discuţie că mai e însă mult de lucru.

În viitor, probabil, că imunoterapia împreună cu terapiile clasice vor aduce ceva suplimentar.

În melanomul malign metastatic aprobarea este de primă linie de tratament. În celelalte indicaţii se isnstituie pentru pacienţii care nu au răspuns la celelalte linii de terapie. Excepţie ar fi cancerul bronhopulmonar care deja de anul trecut are o înregistrare şi în prima linie de tratament. Pentru pacienţii care au un biomarker pozitiv. PD-L1, care este peste 50%. În acest moment, în România, nu este o indicaţie rembursată.

Comparaţia între imunoterapie şi chimioterapie a fost făcută în studii clinice şi a arătat superioritatea primeia.

Dr. Marius Geantă: Dincolo de efectul medical, sunt 2 chestiuni importante. Şi anume cât de bine putem selecta pacienţii care pot să beneficieze de acest tratament şi componenta de acces.

Anul trecut a fost un an ratat din punct de vedere al accesului la tratament. Opinia mea este că, în această toamnă, pacienţii cu cancer bronhopulmonar care se vor califica pentru a primi o imunoterapie vor începe să aibă acces. Estimările noastre spun că în a doua jumătate a anului în jur de 1.200 de pacienţi vor putea să se înscrie în acest program de acces la terapie.

Procesul de acces prin contractele cost-volum este unul laborios. Dacă vorbim de cancerul bronhopulmonar aici procesul a fost început şi compania farmaceutică interesată să aducă unul dintre medicamentele noi aşteaptă  invitaţia comisiei Casei de Asigurări.

Nu putem combate cancerul acasă cu tătăneasă, de exemplu, pentru că sunt mai multe celule implicate în sistemul imunitar, în apărarea împotriva organismelor care ne fac rău – bacterii, virusuri sau tumori.

Fiecare celulă are un rol mai mult sau mai puţin specific. Există o apărare nespecifică a organismului şi există o apărare imunologică a organismului. Unele din medicamentele de care vorbim acţionează pe celulele specifice – celule T, celule B.

Altele vin şi acţionează şi pe celulele responsabile cu apărarea nespecifică. Sistemul imunitar este transformat prin apariţia cancerului – sistemul este foarte complicat - şi aici avem nevoie de nişte intervenţii foarte specializate şi asta face genul acesta de terapii.

În melanomul malign circa 700 de persoane ar putea beneficia de noul tratament.