Descoperirea bolii Alzheimer se datorează unui român: neurologul Gheorghe Marinescu

Cu nouă ani înainte ca Alois Alzheimer să înceapă măcar să se gândească la tulburările de memorie ale pacienţilor lui, neurologul român Gheorghe Marinescu şi patologul francez Paul Oscar Blocq identificaseră deja leziunile din creier care stau la baza lor. La 150 de ani de la naşterea profesorului Gheorghe Marinescu, descoperirile şi realizările neurologului român rămân puncte de reper în medicina românească şi mondială.

„Că boala Alzheimer a fost descoperită de Marinescu ştie deja toată lumea medicală“, spune prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte, în cadrul Congresului Asociaţiei Medicale Române, care a dedicat o sesiune aniversară profesorului Gheorghe Marinescu, la 150 de ani de la naştere.

De fapt, „în 1892, ochii lui Blocq şi ai lui Marinescu au văzut pentru prima oară plăcile senile, acele leziuni care anunţă bolile senile“, completează conf. dr. Octavian Buda, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovioci“ din Capitală. 

Din păcate, însă, cei doi nu au asociat, la momentul respectiv, plăcile senile, nişte acumulări între neuroni, nici cu îmbătrânirea, nici cu demenţa. Marinescu şi Blocq au observat aceste acumulări la un caz de epilepsie.

De-abia şase ani mai târziu, în 1898, Emil Redlich a corelat plăcile cu o afecţiune numită de el scleroza militară (în două cazuri de demenţă senilă). Şi de-abia 14 ani mai târziu (în 1906), Alois Alzheimer a descris pentru prima oară plăcile descoperite de Marinescu şi de Blocq în cazul unui pacient de 51 de ani cu un comportament ciudat şi cu pierderi de memorie pe termen scurt, diagnosticat apoi cu demenţă presenilă.

Primul film ştiinţific din lume a fost făcut de un român: Gheorghe Marinescu

Gheorghe Marinescu, realizatorul primului film ştiinţific din lume

Personalitatea profesorului Marinescu este mult mai mare de atât, însă. El este creditat ca:

• „Părintele neurologiei din România“.
• A fost unul dintre iluştrii elevi ai lui Jean-Martin Charcot, la Spitalul Salpêtrière din Paris, fondatorul neurologiei moderne.
• Este realizatorul primului film ştiinţific din lume – 1898-1901 – de 2 minute şi 6 secunde („Tulburările mersului în hemiplegia organică“). Pentru această realizare, Marinescu a primit preţuirea fraţilor Lumière.
• Este primul român care a ţinut cursuri la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris.
• În februarie 1896, la numai trei luni de la descoperirea razelor X de către Wilhelm Conrad Röntgen, Gheorghe Marinescu reuşeşte să realizeze mai multe radiografii de craniu şi să identifice radiografic osul sfenoid (cu formă de fluture cu aripile întinse, din partea centrală a bazei craniului).
• Poate cea mai importantă realizare a sa este lucrarea monumentală „La Cellule Nerveuse“ („Celula nervoasă“), din 1909, a cărei prefaţă a fost redactată de laureatul Nobel Santiago Ramon y Cajal. Monografia lui Marinescu a avut o contribuţie fundamentală la cunoaşterea celulei nervoase sănătoase şi bolnave.