De la „boala sărăciei” la boala stresului. Cum s-a schimbat profilul pacientului cu TBC și ce tratamente noi apar în România

Tuberculoza tratată cu mai puține capsule pe zi este recomandarea pe care OMS a făcut-o deja, noile tratamente disponibile scurtând în același timp cu două luni perioada necesară vindecării. Noile terapii ar contribui și la o mai bună aderență la tratament a pacienților, cred medicii.

Tuberculoza sensibilă sau tuberculoza „obișnuită” poate fi tratată astăzi și cu medicamente care permit utilizarea unei singure capsule pentru administrarea a două sau chiar trei antibiotice. Alinierea la tratamentul nou ar însemna o durată mai scurtă de boală, medicamente mai bine tolerate și de aici o aderență mai bună la tratament a pacientului, în foarte multe cazuri în care tuberculoza sensibilă se transformă în tuberculoză multidrog-rezistentă la mijloc fiind vorba de un efect al întreruperii tratamentului ca urmare a perioadei lungi necesare vindecării.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat recomandarea tratării tuberculozei sensibile cu un tratament de 4 luni, sau 6 luni la cazuri selecționate, a semnalat medicul pneumolog Beatrice Mahler, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei. Noul tratament permite administrarea mai multor antibiotice într-o singură capsulă, astăzi tratamentul tuberculozei sensibile presupunând cel puțin 6 luni de tratament cu un maximum de 12 tablete/zi. Numărul minim posibil astăzi în România este de 10 tablete administrate zilnic, în primele două luni de boală, a adăugat dr. Mahler.

„Eu consider că România are nevoie de un pas important în ceea ce privește tratamentele tuberculozei sensibile, iar acest lucru este reglementat deja la nivel internațional. Și anume să avem preparate care sunt combinații de antibiotice într-o singură capsulă, astfel încât pacientul să nu ia 10 capsule, să poată lua mai puține, ceea ce, din toate punctele de vedere, ar fi mai bine”, a precizat conf. dr. Beatrice Mahler, pentru „Adevărul”. Pasul către tratamentul de patru luni, în loc de șase luni, ar însemna renunțarea la o schemă de tratament care este disponibilă încă din anii ’80.

„Vor urma și alte recomandări de tratamente cu durată și mai scurtă”

„Două luni de tratament mai puțin înseamnă stigmă mai puțină, înseamnă aderență mai bună la tratament, înseamnă risc scăzut de abandon. Și când pacientul nu abandonează, sunt șanse mai mici ca tuberculoza să devină multidrog-rezistentă, tulpina respectivă de tuberculoză, mycobacterium tuberculosis. Recomandarea este destul de nouă, dar este o recomandare care vine în urma unor studii care s-au făcut în ultimii ani, pentru că avem acces la medicație nouă și eu sunt convinsă că - ținând cont de informațiile care sunt în acest moment, din zona de cercetare - este doar un pas, pentru că vor urma și alte recomandări de tratamente cu durată și mai scurtă pentru tuberculoza sensibilă, ceea ce este extrem de bine și necesar”, a adăugat dr. Mahler.

Noile terapii, pe de altă parte, nu sunt cu mult mai scumpe decât medicamentele care se folosesc în prezent, a precizat medicul Beatrice Mahler, iar diferența de preț ar fi supra-compensată din economia pe care România ar putea să o facă din scăderea numărului de zile de concediu medical, pacienții având astfel posibilitatea să se întoarcă mai repede la lucru după vindecare. O altă economie ar veni din scurtarea perioadei de acordare a indemnizației (pacienții diagnosticați cu tuberculoză au nevoie de hrană de calitate, acesta fiind motivul pentru care beneficiază de o indemnizație) pe perioada bolii.

Pe de altă parte, rata de renunțare la tratament (pacienții renunță astăzi și pe fondul perioadei relativ lungi de terapie, starea lor de sănătate îmbunătățindu-se după începerea tratamentului) este așteptat să scadă odată cu modificarea schemei.

„Schimbarea aceasta eu personal am apreciat-o extrem de mult, pentru că aduce speranță pentru eradicarea tuberculozei. Pentru că toți ne dorim să ajungem într-un moment în care tuberculoza să fie o excepție a diagnosticului, nu o constantă”, a mai spus dr. Mahler.

România rămâne, din păcate, campioana Europei în privința numărului de pacienți diagnosticați cu tuberculoză sensibilă (TB). Chiar dacă tuberculoza multidrog-rezistentă (TB-MDR) nu ne plasează pe același loc nedorit, îngrijorarea rămâne și în această privință.

Mare parte din cazurile de TB-MDR provin însă din renunțarea la tratament a pacienților diagnosticați cu TB. „Sunt foarte puține cazuri de tuberculoza rezistentă care apar prin contactul între persoane sănătoase și pacientul bolnav sau cele la care se poate face lanțul epidemiologic. Mulți dintre pacienți sunt de regulă pacienți care au luat un tratament pentru tuberculoză înainte și sunt fie eșec, fie abandon terapeutic”, a precizat dr. Mahler.

Tuberculoza a devenit, din boala sărăciei, boala stresului

Cunoscută cu decenii în urmă drept „boala sărăciei”, tuberculoza se întâlnește astăzi în toate mediile sociale. Deși în spitale sunt tratați de tuberculoză încă mulți pacienți cu un statut financiar nu foarte înalt, aceștia fiind de fapt majoritari în rândul celor internați, și mai mulți urmează tratamentul acasă.

„Numărul de pacienți care necesită internare față de numărul de cazuri de tuberculoză este extrem de mic în acest moment în România, pentru că tuberculoza se poate trata la domiciliu, ceea ce este normal, mai ales că o mare parte din oameni au posibilitatea să se izoleze. Tuberculoza este din păcate, pentru o parte din persoanele bolnave, o tuberculoza a oamenilor care lucrează în condiții de stres, a celor care nu înțeleg sau nu reușesc să adopte un anumit stil de viață, nu reușesc să înțeleagă că managementul stresului este esențial, că noaptea trebuie să dormi suficient, că alimentația trebuie să fie echilibrată și că bolile cronice trebuie tratate corect și la timp”, a semnalat medicul.

La risc crescut de a face tuberculoză, dintre pacienții cu boli cronice, sunt persoanele diagnosticate cu diabet, dar și pacienții cu cancer. În cazul pacienților care suferă de cancer, indiferent de localizare, situația se complică mult, pentru că în primele luni de tratament pentru tuberculoză nu este permisă administrarea tratamentului citostatic.

Tuberculoza rămâne printre primele zece cauze de deces la nivel mondial

Deși este o boală tratabilă, tuberculoza rămâne la nivel mondial printre primele zece cauze de deces, din cauza accesului inegal la tratament. În 2024, conform datelor de pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), aproximativ 10,7 milioane de persoane erau diagnosticate cu tuberculoză la nivel mondial, numărul deceselor asociate tuberculozei fiind estimat la aproximativ 1,3 milioane (dintre acestea, 150.000 fiind persoane care trăiau și cu HIV). Se estimează, de asemenea, că aproximativ un sfert din populația mondială este infectată cu bacteria tuberculozei.

În regiunea europeană a OMS, în 2024 au fost raportate 170.000 de cazuri noi de tuberculoză, „o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la tratament”, precizează specialiștii în sănătate publică. România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidență a tuberculozei, cu 44,3 cazuri la 100.000 locuitori, iar în rândul copiilor - 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

„Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul 2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi și recidive anual, în anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri. Totuși, scăderea incidenței nu este uniformă la nivelul întregii țări, fiind influențată de factori precum accesul la servicii medicale, condițiile socio-economice și eficiența măsurilor de control al bolii”, potrivit INSP.