De ce facem cancer de ficat, boala care l-a învins pe Dinu Patriciu
0Dinu Patriciu suferea de ani buni de cancer hepatic. Afecţiunea este a treia cauză de deces prin cancer în lume şi afectează mai des bărbaţii decât femeile.
Omul de afaceri Dinu Patriciu a efectuat în urmă cu un an şi jumătate un transplant de ficat într-o clinică din Milano, pe motiv că suferea de o boală hepatică progresivă. Era vorba de cancer.
Transplantul a fost făcut pentru un cancer hepatic într-un stadiu avansat, dincolo de criteriile de transplantabilitate şi care a recidivat foarte repede“, ne-a declarat conf. dr. Liana Gheorghe, şefa secţiei III a Departamentului de Gastroenterologie a Centrului de Boli Digestive şi Transplant Hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
Întrebată care sunt criteriile ce impun transplantul de ficat, medicul a precizat că există mai multe criterii în lume şi că, de-a lungul anilor, acestea s-au extins foarte mult, pentru a oferi o şansă la viaţă mai multor bolnavi.
Cele mai operative sunt criteriile aşa-zis MILANO, care definesc nivelul de tumoră, astfel încât transplantul să evolueze ca la un pacient fără cancer. Cu alte cuvinte, cu şanse maxime de supravieţuire şi cu risc minim de recidivă. Ele însă au fost expandate foarte mult de americani, de coreeni, de japonezi, vrând să se acorde o şansă mai multor oameni. Sigur, cu cât împingi lucrurile mai încolo, cu atât riscurile de recidivă sunt mai mari. Dacă pacientul e în criteriile acceptate de toată lumea, rata de reuşită e la fel ca la transplantul pentru cei fără cancer. Nu există nicio diferenţă”, a explicat dr. Liana Gheorghe.
În ceea ce priveşte cancerul la glandele endocrine, medicul crede că acesta este mai degrabă o metastază, deşi se fereşte să facă supoziţii.
De fac oamenii cancer de ficat?
Cele mai des citate cauze de apariţie a cancerelor hepatice primare sunt:
Ciroza, boala cronică hepatică în care apare fibroza severă a ficatului: aproape 80% din pacienţii diagnosticaţi cu carcinom hepatocelular au şi ciroză. Cele mai importante cauze de apariţie a cirozei sunt reprezentate de consumul abuziv şi cronic de alcool, infecţia cu virusurile hepatice C şi B.
Hepatita virală B: infecţia cronică cu acest virus duce la apariţia cirozei, ceea ce creşte riscul de cancer de aproximativ 1.000 de ori. Hepatita duce la apariţia cirozei şi a cancerului ca urmare a modificărilor permanente şi inflamaţiei constante pe care o promovează în parenchimul hepatic, precum şi datorită integrării genomului viral în AND-ul celulei hepatice gazdă.
Hepatita virala C: în ultimii ani hepatita virală C a devenit cea mai frecventă cauză de apariţie a carcinomului, depăşind hepatita B. În SUA, de exemplu, peste 30% dintre carcinoamele hepatice au apărut pe fondul infecţiei cu virus hepatic C. In general, din totalitatea pacienţilor cu hepatită cronică C, 30% dezvoltă anual ciroză, iar din acest grup 2% evoluează spre carcinom hepatocelular. Cancerul hepatic apare după aproximativ 30 de ani de evolutie. Riscul este mai mare dacă există coinfecţie cu virus B.
Consumul de alcool: alcoolul este asociat cancerului hepatic în special dacă pacientul consumă mai mult de 80 g/zi de alcool, adică 6-7 pahare, timp de cel puţin 10 ani. Un astfel de consum cronic creşte probabilitatea de apariţie a cancerului de cinci ori, comparativ cu populaţia generală.
Hemocromatoza: persoanle care suferă de hemocromatoză, o boală genetică caracterizată printr-o absorbţie şi depunere în exces a fierului în organism, în special dacă au şi ciroză, se confruntă cu un risc foarte mar de a dezvolta carcinom hepatic. Acesta este respansabil de 30% din totalitatea deceselor ca urmare a hemocromatozei.
Aflatoxinele: sunt substanţe toxice, considerate chiar carcinogeni hepatici care apar prin contaminarea alimentelor cu anumiţi fungi. Aceste substanţe determină leziuni la nivelul AND-ului şi mutaţii genetice. Venim în contact cu acestea prin ingestia alimentelor depozitate necorespunzător şi/sau fabricate mai ales din cereale contaminate. Dacă ele sunt prezente zilnic în alimentaţie, nivelurile pe care la ating în organism pot fi corelate în mod direct cu apariţia cancerului. Aflatoxinele pot contamina orezul, grâul, porumbul, soia, alunele şi nucile.
Contraceptivele orale cauzează uneori tumori benigne ale ficatului (adenoame hepatice), dar uneori pot produce şi cancer hepatocelular.
Steroizii anabolizanţi, asemănători cu hormonii masculini, folosiţi în ultima vreme de cei care practică sport, cresc riscul de apariţie al cancerului de ficat.
Alte substanţe chimice: există o gamă foarte largă de substanţe considerate toxice pentru ficat, în principal: arsenic, pesticide, ierbicide, clorura de vinil, tutun şi produşii de ardere din ţigarete (mai ales dacă persoana este şi alcoolică).