De ce este autismul mai frecvent astăzi
0Vârsta tot mai înaintată de concepere, şi mai ales cea a tatălui, este un motiv pentru care tot mai mulţi copii se nasc cu această tulburare. Numărul mai mare de cazuri de autism înregistrate în ultimii ani în România se explică, în parte, prin faptul că părinţii sunt mai informaţi şi îşi duc copiii la medic.
Nu doar în România, ci şi în întreaga lume, statisticile epidemiologice au semnalat o creştere a frecvenţei tulburărilor din spectrul autist. În anul 2005, un studiu britanic arăta că incidenţa autismului este de 30-60 de cazuri la 10.000 de copiii, faţă de patru cazuri la 10.000 de copii, cât se înregistrau cu 40 de ani în urmă.
În România, singurul studiu epidemiologic important, numit Proiectul Centaur, a fost efectuat în perioada 1981-1984 şi publicat în anul 2001. Potrivit acestuia, se estimează 3-5 cazuri de tulburări din spectrul autist la 10.000 de copii. „Nu avem un alt studiu recent sau o statistică oficială, dar, pe baza experienţei clinice, putem afirma că, în ultimii ani, sunt evaluaţi un număr din ce în ce mai mare de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist în clinicile de profil şi în Centrele de Sănătate Mintală", spune asist. univ. dr. Florina Rad, medic specialist în psihiatria copilului şi adolescentului la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia" din Bucureşti.
Vârsta părinţilor are un rol decisiv
Cuplurile care amână conceperea unui copil până la o vârstă mai înaintată, tendinţă tot mai întâlnită în ultimele decenii inclusiv în România, riscă să aducă pe lume copii cu autism. Conform unui studiu efectuat de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite, primii copii ai părinţilor care au depăşit vârsta de 35 de ani au un risc de trei ori mai mare de a se naşte cu o tulburare din spectrul autismului. Importantă este, aşadar, nu doar vârsta mamei, ci şi cea a tatălui. De altfel, studiile mai recente au semnalat că mai ales copiii ai căror taţi au vârste mai înaintate sunt mai expuşi acestui risc. Acest lucru se explică prin faptul că nu doar mobilitatea şi cantitatea de spermatozoizi se diminuează pe măsură ce bărbaţii înaintează în vârstă, ci şi calitatea lor genetică.
În ultimul timp, rolul factorilor de mediu în mecanismul de apariţie a tulburărilor din spectrul autist a fost tot mai mult luat în discuţie. „Se consideră în prezent că ele sunt rezultatul combinaţiei dintre o susceptibilitate genetică/biochimică şi reducerea mecanismelor organismului de epurare a metalelor grele (plumb, mercur, aluminiu, cadmiu, arsen, antimoniu), în condiţiile creşterii expunerii la un mediu poluat. Expunerea la metale grele în anumite perioade critice de dezvoltare a fătului susceptibil genetic la astfel de tulburări poate produce modificări ale ADN-ului său", spune dr. Florina Rad.
Mai multă informare şi teste standardizate
În ţara noastră, pe lângă creşterea reală a numărului de cazuri de autism ca urmare a vârstei înaintate şi a expunerii la poluanţi, există şi alte explicaţii. Gradul de informare al părinţilor este mai mare în prezent, lucru care a crescut adresabilitatea către clinicile de psihiatrie a copilului, populaţia are un acces mai bun la serviciile medicale, iar medicii de familie şi pediatrii reuşesc acum să identifice precoce primele semne ale tulburărilor din spectrul autist şi trimit copiii la evaluări. În plus, acum există teste standardizate care permit diagnosticul corect şi care au fost achiziţionate de clinicile de profil.
Listă de aşteptare la terapia pentru copiii afectaţi
În România, există câteva centre pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, în care aceştia beneficiază de terapie comportamentală aplicată (terapia ABA). Din păcate însă, listele de aşteptare la aceste centre sunt lungi şi accesul va deveni tot mai dificil în condiţiile în care autismul este depistat mai frecvent. „Ideal, terapia ar trebui să se desfăşoare la domiciliul copilului, fiind necesare două până la şase-opt ore de terapie pe zi şi unul-doi terapeuţi, în funcţie de severitate. Date fiind aceste nevoi, se resimte şi nevoia existenţei mai multor terapeuţi", potrivit medicului psihiatru Florina Rad.