Cum se manifestă infecţiile inimii

Febra crescută timp îndelungat, fără cauze evidente, este simptomul comun mai multor boli. În multe cazuri nu există semne de boală sau ele sunt foarte subtile şi bolnavul amână vizita la medic până când apar complicaţii cardiace şi chiar neurologice.

Endocardita, miocardita şi pericardita, infecţiile inimii, sunt de multe ori asimptomatice sau au manifestări vagi, de tipul febrei şi oboselii, care pot fi puse pe seama unei viroze. Din acest motiv, ele sunt diagnosticate în multe cazuri târziu, când deja s-au instalat complicaţiile. Unele dintre ele sunt atât de grave încât necesită transplant cardiac, în caz contrar ducând la deces.

Endocardita, gravă ca o septicemie

Această infecţie a endocardului, învelişul interior al inimii, se localizează, în cele mai multe cazuri, la nivelul valvelor cardiace. „Endocardita este o infecţie foarte gravă, ca o septicemie. Ea apare de regulă la persoanele cu defecte cardiace congenitale, la cele cu stenoză mitrală sau insuficienţă mitrală, cu proteze valvulare ori la persoanele care au o imunitate scăzută", explică prof. dr. Maria Dorobanţu, şeful departamentului de cardiologie al Spitalului Floreasca din Bucureşti.

Germenii care o cauzează sunt de obicei bacterii. Ele intră în circulaţia sangvină şi formează colonii pe valve. Bolnavul face febră, care uneori ajunge şi la 40 de grade Celsius, are frisoane şi transpiraţii, se simte obosit, respiră cu dificultate, are dureri articulare, scade în greutate şi pot să-i apară pe mâini şi pe mucoasa bucală mici pete roşii-violet. „Nedepistată şi netratată, endocardita poate produce abcese şi hemoragii cerebrale, ruptura valvelor şi a septului cardiac sau insuficienţă cardiacă", atrage atenţia prof. dr. Maria Dorobanţu.

Miocardita duce la insuficienţă cardiacă

Inflamaţia muşchiului inimii (miocard), denumită miocardită, poate avea origine infecţioasă sau autoimună. „Miocardita este şi mai parşivă decât endocardita, pentru că în primă fază poate trece neobservată şi există riscul ca, în timp, persoana infectată să dezvolte insuficienţă cardiacă. Miocardita este depistată de obicei doar dacă se instalează complicaţiile, ea evoluând în general fără simptome.

Primul pacient care a efectuat transplant de cord în Spitalul Floreasca suferea de insuficienţă cardiacă severă ca urmare a unei miocardite dezvoltate în jurul vârstei de 15 ani. Din fericire, cazurile în care evoluează sever sunt puţine", spune prof. dr. Maria Dorobanţu. Atunci când apar, simptomele sunt vagi: stare subfebrilă (între 37 şi 38 de grade Celsius), palpitaţii şi dureri difuze la nivelul pieptului. Alte simptome pot fi dificultatea în respiraţie şi durerile articulare.

Febra mică, semn de pericardită

Infecţia pericardului, tunica ce îmbracă inima, este cauzată de virusuri şi de bacterii. Şi aceasta, ca şi miocardita, se manifestă printr-o stare subfebrilă şi numai dacă se complică prin acumularea de lichid între pericard şi peretele extern al inimii dă simptome mai evidente: durere ascuţită în piept, care se agravează când bolnavul inspiră adânc, şi dificultate în respiraţie. 

De unde luăm microbii

Infecţiile inimii sunt cauzate de un spectru larg de bacterii, virusuri şi de fungi. De exemplu, microbii care dau endocardită pot fi contractaţi de la dentist sau prin utilizarea unor seringi nesterile. Germenii care cauzează miocardită şi pericardită îi putem lua din colectivităţi, în acelaşi mod ca virusurile gripale. Mulţi dintre microbi ajung la nivelul cordului în urma unor intervenţii chirurgicale pe cord.

Citiţi mâine în „Adevărul Sănătate“

- Dosar:  Ghid de gătit gustos şi contra bolilor
- Care sunt alimentele-vedetă ale verii şi în ce combinaţii pot fi folosite
- Reportaj: Cum păcălesc românii bătrâneţea în centre specializate
- Aparatul care îngheaţă grăsimea din talie
- Insectele pot transmite boli grave
- Tot ce trebuie să ştii despre meningită
- Ce utilizări are fibroscopia
- 5 plante care ne fac sensibili la soare
- Foloseşte corect aparatul de aer condiţionat!