Cum afectează vremea rea organismul

Efecte Modificările de lumină, de temperatură şi de umiditate ne influenţează fizic, dar şi psihic. Adoptarea unei alimentaţii echilibrate, plimbările în aer liber şi ajustarea tratamentului bolnavilor cronic combat neplăcerile date de vremea capricioasă.

Condiţiile climatice schimbătoare pot afecta, într-o măsură mai mică sau mai mare, toate categoriile de persoane.

Mai citiţi şi:

Un virus mai contagios decât cel gripal

„Cefaleea, starea de ameţeală, durerile moderate musculare şi articulare pot apărea în această perioadă la persoane aparent sănătoase, ca urmare a schimbărilor meteorologice", explică medicul de familie Monica Jugravu.

Ţinând cont că toamna este un anotimp de tranziţie şi de schimbare a bioritmurilor de vară spre cele ale anotimpului rece, specialiştii recomandă suplimentarea alimentaţiei cu vitamine şi cu minerale, ce se găsesc din belşug în fructele şi în legumele de sezon, şi care cresc tonusul organismului. „În timpul toamnei se găsesc: prazul, varza, conopida, broccoli, sfecla, perele, gutuile, merele, dovlecii, fasolea boabe, mazărea boabe, lintea, nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul, ciupercile (ghebele), strugurii, cicoarea, castanele şi florile de soc, care stimulează metabolismul", spune profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, în primul volum al cărţii „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?".

Lumina naturală combate astenia

De asemenea, starea de  oboseală, de nervozitate, lipsa de concentrare şi apetitul crescut, simptome specifice asteniei de toamnă, cauzate de lipsa luminii solare, pot fi combătute prin plimbări în aer liber. În acest sens, este indicat să ne expunem zilnic între 10 şi 40 de minute luminii solare. Tonusul normal al organismului poate fi redobândit şi cu ajutorul sportului. Din acest motiv se recomandă practicarea a câte 30 de minute de exerciţii fizice de trei ori pe săptămână.

Cei mai afectaţi de schimbările meteorologice rămân însă bolnavii  cronic. „Este vorba despre persoanele cu afecţiuni respiratorii cronice. De exemplu, în caz de astm bronşic, crizele se declanşează când temperatura aerului scade brusc, presiunea atmosferică scade, iar viteza vântului creşte. În schimb, bronşita cronică se agravează când scade temperatura, mai ales când aerul este poluat şi când apare ceaţa", explică medicul Monica Jugravu.

De asemenea, crizele de reumatism sunt accentuate de scăderea temperaturii, în prezenţa vântului puternic. Cele mai sensibile la schimbările meteo, când scad presiunea atmosferică şi temperatura, rămân persoanele cu afecţiuni cardiace. „În cazul acestor persoane pot apărea crize de tahicardie şi creşterea tensiunii arteriale", spune medicul de familie. Pentru a combate neplăcerile cauzate de vremea rea, este indicat ca tratamentul medicamentos al bolnavilor să fie ajustat de către medicul specialist. 

Diferenţă

Există patru tipuri de meteosensibilitate. Astfel, persoanele meteoadaptabile se acomodează uşor oricăror fluctuaţii climatice, cele meteodependente sunt irascibile, depresive şi au dureri de cap, anticipativele presimt modificarea vremii în avans, iar în cazul persoanelor meteosensibile apar acutizări ale bolilor deja existente, cum este reumatismul.