Criza superbacteriilor. Cum ar putea fi salvate sute de mii de vieți pe an. Expert: „Oamenii mănâncă antibiotice fără să vrea”

Milioane de oameni mor în fiecare an în urma infecțiilor cu bacterii rezistente la medicamente. Experții din domeniu caută soluții pentru a învinge în lupta cu superbacteriile care ucid mai mulți oameni decât HIV, malaria și tuberculoza la un loc.

Specialiști din toată lumea s-au adunat la Geneva pentru a dezvolta un plan global împotriva superbacteriilor. Anual, 7,7 milioane de oameni mor din cauza infecțiilor bacteriene, ceea ce face ca aceasta să fie a doua cauză de deces la nivel global. De aceea, rezistența antimicrobiană este descrisă și ca „pandemia tăcută”.

„Ucide mai mulți oameni decât HIV, malaria și tuberculoza la un loc”, a transmis profesorul Ramanan Laxminarayan, de la Universitatea Princeton din Statele Unite, potrivit revistei medicale The Lancet.

Un studiu recent apărut în aceeași publicație subliniază că accesul îmbunătățit la apă curată, instalații sanitare, controlul infecțiilor și vaccinarea copiilor ar putea preveni 750.000 de decese anuale legate de superbacterii rezistente la medicamente. Autorii avertizează că rezistența antimicrobiană (RAM) reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății globale. Acțiuni urgente sunt necesare pentru prevenirea infecțiilor și dezvoltarea de noi antibiotice.

O serie de articole publicate în revista The Lancet în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății fac apel la acțiuni globale împotriva RAM și prezintă obiective ambițioase pentru reducerea mortalității cauzate de aceasta până în 2030. Superbacteriile afectează în special sugarii, persoanele în vârstă și pe cele cu boli cronice sau care necesită intervenții chirurgicale.

Cum ar putea fi evitate sute de mii de decese

Obiectivele globale pentru combaterea RAM trebuie să includă, printre altele, reducerea utilizării necorespunzătoare a antibioticelor la oameni și animale și îmbunătățirea accesului la antibiotice eficiente în întreaga lume, spun experții. Mai mult, o nouă analiză, prezentată în The Lancet estimează că 750.000 de morți pot fi evitate prin:

• Îmbunătățirea prevenirii și controlului infecțiilor în unitățile de îngrijire a sănătății, inclusiv o mai bună igienă a mâinilor și o curățare și sterilizare mai regulată a echipamentelor, ar putea salva până la 337.000 de vieți pe an.
• Accesul universal la apă potabilă sigură și la instalații sanitare eficiente în mediile comunitare ar putea preveni aproximativ 247.800 de decese anual.
• Extinderea implementării unor vaccinuri pediatrice, cum ar fi vaccinurile pneumococice, care ajută la protejarea împotriva pneumoniei și meningitei, și introducerea altora noi, cum ar fi vaccinurile împotriva VSR (Virusului sincițial respirator) pentru mamele însărcinate, ar putea salva 181 500 de vieți pe an.

Prof.dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, consideră însă că „problema antibiorezistenței este dată și de nerespectarea protocoalelor de administrare a antibioticelor la specia umană dar și la animale”. Expertul susține că „se dau tone de antibiotice la animale”, iar de acolo pot apărea bacterii ultrarezistente, având în vedere că oamenii, consumând produse derivate de la animal, „mănâncă antibiotice fără să vrea”.

„Cu aceeași atenție cu care se urmărește utilizarea medicațiilor anti microbiene pentru sănătatea umană trebuie supravegheată și reglementată strict utilizarea acestui tip de medicații pentru sănătatea și creșterea animală.”, subliniază dr. Emilian Popovici.

Soluții

Promovarea utilizării adecvate a medicamentelor antimicrobiene este esențială în combaterea rezistenței antimicrobiene, în opinia dr. Emilian Popovici. Aceasta implică instruirea profesioniștilor din sănătate, educarea pacienților și publicului, implementarea programelor de administrare a medicației și utilizarea vaccinurilor pentru a reduce necesitatea tratamentului antimicrobian.

„O altă strategie importantă este reprezentată de îmbunătățirea măsurilor de prevenire și control a infecțiilor asociate asistenței medicale. Aceasta include implementarea unor practici stricte de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și utilizarea echipamentului individual de protecție, pentru a preveni răspândirea agenților patogeni rezistenți.”, mai spune vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

În acest sens, Ministerul Sănătății a propus un proiect pentru instruirea asistenților medicali în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Cursul de 16 săptămâni include 5 săptămâni de teorie și 11 săptămâni de practică, urmate de un examen final.

Pe de altă parte, „trebuie să se consolideze sistemele de supraveghere și monitorizare pentru a urmări răspândirea rezistenței antimicrobiene și pentru a identifica tulpinile rezistente emergente.”, accentuează dr. Emilian Popovici.

Colaborarea globală este esențială pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene, aceasta „include colaborarea cu organizații internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății și Organizația pentru Alimentație și Agricultură, pentru a dezvolta și implementa strategii globale de combatere a rezistenței la antimicrobiene. În plus, țările ar trebui să lucreze împreună pentru a face schimb de bune practici, resurse și informații pentru a aborda această amenințare globală pentru sănătate.”, concluzionează epidemiologul.

Nevoie de antibiotice noi

Totodată este nevoie și de noi medicamente și tratamente alternative. Recent, Comisia Europeană a autorizat Emblaveo, un antibiotic dezvoltat de Pfizer, pentru tratarea infecțiilor severe intraabdominale, ale tractului urinar și a pneumoniilor spitalicești. Acest medicament combate bacteriile rezistente la antibiotice și acoperă o lacună importantă în tratamentele disponibile. Aprobarea vine după o evaluare rapidă de către Agenția Europeană pentru Medicamente, datorită beneficiilor sale majore pentru sănătatea publică.

Rezistența antimicrobiană, descrisă drept „pandemia tăcută”, provoacă 35.000 de decese anual în UE și 4,9 milioane la nivel global.